Urmărește A1 pe Discover"Exista un conflict de valori intre Slovacia, cu traditii profund antifasciste, si aceasta tara extremista, care exporta pesta sa bruna", a declarat Robert Fico, intr-un interviu foarte critic acordat cotidianului francez Le Figaro.
La 26 mai, Parlamentul ungar, din care formatiunea de extrema-dreapta Jobbik face parte incepand din aprilie, a adoptat o lege controversata, care ofera posibilitatea etnicilor maghiari din tarile vecine sa obtina cetatenia ungara.
In replica, deputatii slovaci au adoptat, in aceeasi zi, o lege privind dubla cetatenie, privand etnicii maghiari, care reprezinta aproximativ zece la suta din cei 5,4 milioane de locuitori ai tarii, de nationalitatea slovaca, in cazul in care se hotarasc sa adopte nationalitatea Ungariei.
Aceste evolutii au avut loc in contextul marcarii a 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, care a condus Ungaria in situatia de a pierde doua treimi din suprafata teritoriala si jumatate din populatie.
Legea ungara "face parte din strategia oficiala a Fidesz (conservatori, la putere), care vrea sa revina la Ungaria Mare, de dinainte de (Tratatul de la) Trianon. Ea reprezinta un risc la adresa securitatii Slovaciei (...). Premierul Viktor Orban se comporta ca si cum Slovacia nu ar exista", a denuntat Robert Fico. El se intreaba, totodata, daca "Europa va tolera acest revizionism istoric".
Relatiile intre Slovacia si Ungaria, dificile din punct de vedere istoric, sunt deosebit de tensionate din 2006, cand in coalitia guvernamentala slovaca a intrat un mic partid ultranationalist, SNS, al carui lider, Jan Slota, si-a multiplicat declaratiile impotriva ungurilor.
Contextul ofera cu atat mai putin moderatie din partea lui Fico, un social-democrat populist, care incearca sa obtina un al doilea mandat, in alegerile legislative de la 12 iunie, in continuare in alianta cu SNS.
