Un fost guvernator al oraşului sfânt Najaf, Adnan Zorfi, însărcinat de preşedintele irakian Barham Saleh să formeze un guvern

Urmărește A1 pe Discover

După demisia Guvernului în decembrie, Irakul - al doilea producător de petrol în cadrul OPEP, afectat în plin de prăbuşirea cursului petrolului - este împotmolit într-o criză politică, din cauza unei contestări fără precedent, şi în tensiunile dintre americani şi iranieni, cei doi mari aliaţi ai săi.

Un prim candidat, Mohammed Allawi, a fost desemnat să formeze Guvernul, însă a renunţat din cauza celui mai dezbinat Parlament din istoria recentă a Irakului.

Zorfi, în vârstă de 54 de ani, are acum la dispoziţie 30 de zile să formeze un cabinet şi să-l treacă prin Parlament, în vederea organizării unor alegeri anticipate şi adoptării unui buget care se anunţă larg deficitar.

Acest fost membru al Partidului Daawa - opoziţia şiită istorică faţă de dictatorul Saddam Hussein - este membru al Parlamentului pe lista condusă de către fostul premier Haider al-Abadi, care a fost dur criticat din cauza reprimării şi violenţelor care au afectat manifestaţiile ce au început în octombrie.

DOUĂZECI ŞI PATRU DE ATACURI

Potrivit unui oficial guvernamental de rang înalt, marja sa de manevră este limitată.

Politicienii care s-au pus de acord asupra numelui său vor ”o personalitate care nu se află în confruntare, pentru ca să nu facă ceva” care să bulverseze ordinea stabilită în a 16-a cea mai coruptă ţară din lume, a declarat el pentru AFP sub protecţia anonimatului.

Între principalele dosare care îl aşteaptă se află dosarul fiebinte al prezenţei trupelor americane în Irak, o ţară în care influenţa Iranului este foarte importantă chiar în cadrul puterii.

După asasinarea puternicului general iranian Qassem Soleimani, emisarul Teheranului în Irak, ucis într-un atac aerian cu un avin fără pilot în ianuarie, la Bagdad, majoritatea - şiită - a Parlamentului a îndemnat Executivul să expulezeze trupele străine conduse de Statele Unite, venite în 2014 pentru a lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI)..

De atunci, tirurile de rachete neghidate vizând baze în care se află trupe ale coaliţiei internaţionale antijihadiste s-au reluat, ca cel de marţi, înainte de zori.

Mai multe rachete s-au abătut asupra bazei Basmaya, la sud de Bagdad, unde sunt postate trupe din coaliţia internaţională şi NATO.

Este a 24-a oară când forţele sunt vizate în aproape şase luni. NATO a declarat pentru AFP că nu a înregistrat nici morţi şi nici răniţi.

Niciunul dintre atacuri nu a fost revendicat, însă Washingtonul a acuzat Brigăzile Hazbollah, una dintre facţiunile proiraniene cele mai radicale din ţară, că se află în spatele tirurilor, iar Bagdadul de faptul că nu face nimic pentru a le opri.

Autorităţile irakiene, care se sprijină pe coaliţie în lupta împotriva celulelor jihadiste calndestine, dau asigurări că nu reuşesc să descopere autorii.

ZBORURI ÎNTRERUPTE

Brigăzile Hezbollah au salutat la 12 martie - fără să le revendice - tirurile de rachete din ajun în care au fost uciţi doi militari americani şi unul britanic într-o bază.

Atacuri aeriene americane ca represalii vizând, potrivit Washingtonului, Brigăzile Hezbollah s-au sodlat cu şase morţi, inclusiv poliţişti şi militari.

Acest ciclu al violenţelor face să planeze din nou spectrul unei escaladări periculoase în Irak, după săptămâni de atacuri vizând fie militari americani, fie forţele proiraniene.

Revolta populară a fost eclipsată de tensiuni iraniano-americane şi epidemia noului coronavirus. Un manifestant a fost ucis luni seara la Bagdad în tiruri, potrivit unor surse medicale, bilanţiul ajungând astfel la 550 de morţi în marja manifestaţiilor, din octombrie.

Această revoltă, care denunţă corupţia şi lipsurile serviciilor publice, continuă - chiar dacă în număr limitat - şi ar putea lua din nou amploare, în cazul în care epidemia scapă de sub control, potrivit unor experţi.

Până în prezent, în mod oficial Irakul a înregistrat 12 morţi şi 133 de contaminări. Numeroşi irakieni pun aceste date la îndoială, însă interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii impuse în jumătate din provincii par să nu-i oprească pe pelarinii aflaţi în drum către sanctuare şi nici pe cei care se plimbă pe străzi sau prin magazine.

Într-o încercare de a alerta opinia publică - care ste două treimi şiită -,marele ayatollah Ali Sistani a interzis rugăciunile colective şi a declarat că personalul care moarte din cauza coronavirusului este ”mrartir”.

Capitala este vizată de o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii care începe marţi seara şi durează şase zile, iar zborurile din ţară şi către aceasta au fost întrerupte marţi pe o perioadă de o săptămână.

Sursa : news.ro