Pe 4 aprilie 1944, 350 de avioane americane ”B-62 Liberator” atacă Bucureștiul, provocând aproape 3.000 de morți. Pe 7 mai, intervin și englezii. Pe 14 iunie, Regele Mihai I trimite emisari, într-o casă secretă, de pe ”Moșilor”, pentru a se vedea cu reprezentanții comuniștilor, spre a-l mazili pe Mareșalul Antonescu. Pe 14 iulie, ne atacă rușii. Pe 24 august, germanii bombardează masiv orașul. În cinci luni de zile am fost loviți de patru nații diferite
Dacă nu am discuta, aici, despre tragediile din cel de-al Doilea Război Mondial, dacă toate aceste lucruri nu s-ar fi petrecut în preajma Paștelui din 1944, dacă numărul de morți și dramele consumate atunci nu ar fi fost atât de mari, am fi putut vorbi despre un ”orar” al bombardamentelor asupra Bucureștiului. Între 4 aprilie și 26 august capitala este atacată de sute de avioane americane, englezești, rusești și germane, numărul decedaților ajungând la aproape 3.000. Deși istoriicii se chinuie să explice, pe îndelete, cum au avut loc toate aceste evenimente, e greu de înțeles cum în doar cinci luni, Bucureștiul a fost bombardat de toate națiile pământului, cum comuniștii și regaliștii au făcut front comun pentru îndepărtarea Mareșalului Ion Antonescu, cum nemții, ”trădători”, au plecat fără urme de violență civilă, cum sovieticii, ”eliberatori”, au violat și jefuit totul în cale. Cele mai negre 150 de zile din istoria orașului.
4 aprilie 1944 - Americanii
Peste 350 de avioane americane de tip ”B-52 Liberator”, decolate de pe aerodromuri din sudul Italiei, lansează un puternic raid aerian asupra Bucureștilor, dar și asupra unei zone din Ploiești. La ora locală 13.45, 177 de aparate lovesc, de la 6.500 - 7000 de metri înălțime, rețeaua feroviară a Capitalei, precum și estul orașului. Sunt grav avariate Gara de Nord, Atelierele CFR precum și Triajul, iar Uzinele ”Malaxa” suferă stricăciuni. Grivița și Regia sunt cartierele cele mia afectate: pe la ora 12 avusese loc o simulare de alarmă aeriană, așa că lumea se afla, încă, pe străzi. Primele cifre dau 1.600 de morți. Curând se va ajunge la peste 2.900. Antiaeriana românească, dar și cea germană, doboară 150 de avioane americane. Se vehiculează și numărul aviatorilor americani care au căzut prizonieri în raiduri: 2.000. Vasile Vasilache, cel care alături de N. Stroe făcea parte din celebrul cuplu umoristic interbelic ”Stroe și Vasilache” este ucis. De asemenea, botanistul Aurelian Vlădescu, decedat în timp ce încerca să-și protejeze florile iubite, hortensiile. Comunitatea protestantă donează un teren aflat lângă Podul Grant și așa apare Cimitirul ”4 aăprilie”, desființat de către autoritățile comuniste în 1985...
15 aprilie 1944 - Americanii
Are loc un nou bombardament american asupra Bucureștilor. Pentru prima dată sunt lansate și bombe incendiare. Corpul central al Universității va fi lovit, urmând a fi refăcut abia după 1970. Editura ”Cartea Românească” are de suferit (astăzi, blocul ”Romarta”). Sub amenințarea continuă a bombardamentelor aliate, clădirea Teatrului Național este evacuată. Butaforia e dusă la Vila ”Furnica”, din Sinaia. A doua zi e Paștele!
Grădina Botanică din București. Locul în care a fost uccis Aurelian Vlădescu
7 mai 1944 - Englezi + americani
Puternicele bombardamente anglo-americane au ca obiectiv zona Gării de Nord. Atelierele Manufacturii de Tutun ”Belvedere”, sunt transformate în ruine. 75 de morți. Dispare și uzina electrică a Fabricii ”Malaxa”.
9 iunie 1944 - Englezi + americani
Un nou bombardament provoacă numeroase pagube în zona Grivița - Chitila - Bucureștii Noi. În această perioadă sunt lovite 10.221 de clădiri particulare și publice, dintre care 4.470 sunt complet distruse, 3.068 fiind grav avariate. Dispar 46 de spitale și 63 de școli, 25 de biserici sau temple.
Clădirea Ateneului Român, grav afectată
13/14 iunie 1944
Reprezentanți ai Regelui Mihai I și ai partidului comunist se întâlnesc într-o casă de pe Calea Moșilor, la numărul 103, pentru a stabili răsturnarea dictaturii antonesciene. Regele nu vine, dar îi trimite pe Constantin Sănătescu, Dumitru Dămăceanu ori Mircea Ioanițiu. De cealaltă parte răspund ”prezent” Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș.
14 iulie 1944 - Rușii
Bombardamentele sovietice asupra Bucureștilor. Numărul victimelor este sporit de faptul că mulți rămân pe străzi să...urmărească avioanele ce lansează bombele!
22 iulie 1944 - Americanii
Un nou raid aerian, repetat în zilele de 28 și 31 iulie. Sunt atacate gările, căile de comunicație. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile.
23 august 1944
Ion Antonescu este arestat la Palatul Regal, în jurul orei 17.00. La 22.00 e proclamată, la radio, declarația regală privind întoarcerea armelor împotriva foștilor aliați. Mareșalul va fi ținut într-o casă de pe Vatra Luminoasă, dus la Moscova, readus în țară, pe 9 aprilie 1946 și executat în iunie, în acelaș an.
Fațada Universității, vara lui 1944
24 august 1944 - Germanii
Ca represalii față de actul de la 23 august, aviația germană lansează primere raiduri asupra Bucureștiului. Pe 24 august, la ora 9.22, cinci escadrile a câte 30 de aparate ”Heinkel” lovesc Calea Victoriei, Calea Griviței (zona Gării de Nord), Gara de Est.
24-28 august 1944 - Germanii
Au loc bombardamente masive, declanșate de pe aeroporturile din Otopeni și Buzău. Zona centrală a orașului este puternci afectată. Sunt distruse Teatrul Național și Palatul Funcționarilor Publici din Piața Victoriei. Radioul este și el lovit, așa că se amenajează, degrabă, studiouri la liceul ”Sfântul Sava”.
26 august 1944 - Germanii
Ultimele bombardamente germane incendiază clădirea Teatrului Național, ce va fi demolat. Sunt lichidate toate punctele de rezistență hitleristă din Capitală. Nemții se retrag, în general, în ordine. Sunt făcuți prizonieri 6.785 de ostași, dintre aceștia 385 fiind ofițeri.
30 august 1944 - Rușii
În București, intră unitățile sovietice de avangardă. Sunt întâmpinate de către primarul Victor Dombrovski și de către liderul comunist Constantin Titel Petrescu. Deși toate punctele hitleriste sunt lichidate, rușii jefuiesc orașul și maltratează populația.
Sursa: ”Cronologia Bucureștilor”, Gheorghe Parusi
Mamele care regretă că au făcut copii: „Eu îmi doream să îmi continuu cariera, iar bebelușul era pur și simplu ceva în p... De 13 ani, o femeie trăiește într-o cușcă de sticlă. Obligata să se izoleze de familie, îi pivește de la distanță. Aerul...
