- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Cozi interminabile în faţa magazinelor, revoltă şi oameni nemulţumiţi că nu găsesc alimente de bază. În urmă cu 30 de ani, românii se plângeau că nu au ce să pună pe masă. Acum, în schimb, supermarketurile pun la dispoziţia clienţilor mii de produse, însă preţurile sunt mult prea mari. Iată o comparaţie între situaţia din 1985 şi cea din prezent!
Deşi pare greu de crezut, preţurile raportate la salarii erau mai mari în 1985 faţă de 2010 la principalele alimente de bază: carne de vită cu oase (113%), carne de porc cu oase (104%), ouă (45%), orez (68%), zahăr (41%), cafea (420%), unt (51%), făină (12%), ulei (40%), portocale (98%).
Existau câteva alimente la care preţurile erau mai mici atunci faţă de 2010: cartofi (61%), mere (74%), ceapă (16%), peşte (16%), brânză (50%).
Sursa foto: comunismulinromania.ro
La sfârşitul anilor '80, întreţinerea unui apartament de trei camere – trei persoane, într-un cartier bucureştean mărginaş, era de circa 300 de lei pe lună, adică 10% din salariu mediu. În 2013, ea avea cam aceeaşi valoare, 300 lei, ceea ce înseamnă 18% din salariu mediu. Dar în 2013 există căldură în case şi apă caldă!
Imagine document! ULTIMA POZĂ cu Nicolae Ceauşescu, înainte de a muri
O Dacie costa 70 000 lei, adică 23,3 salarii medii, în 2013 un Logan costa 30 000 lei, adică 18,68 salarii medii.
Dacia 1300
Dacia Logan
În anii '80, un apartament cu trei camere în Drumul Taberei costa 160.000 de lei – 53,3 salarii medii, iar în 2013 preţul apartamentului respectiv (cu termopane, uşă metalică, gresie etc.) era de circa 242.000 lei – 150,68 salarii.
Ce se întâmpla cu datoriile României? Care a fost planul lui Ceauşescu?
Regimul Ceauşescu a beneficiat de unele împrumuturi pentru finanţarea programelor sale economice. În anii „Epocii Ceauşescu” s-au construit metroul din Bucureşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi zeci de mii de noi blocuri de locuinţe. În ultimă instanţă, datoria creată a devenit o povară pentru economia românească, între 1971-1982 datoria externă crescând de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. În 1982, veniturile comerţului exterior al României au scăzut cu 17% faţă de anul precedent, iar Ceauşescu s-a văzut pus în situaţia de a fi incapabil să plătească toţi creditorii occidentali, ţara fiind declarată în incapacitate de plată.
Ceauşescu a dispus achitarea rapidă a datoriilor externe fără a mai lua noi credite. În acest scop, o mare parte a producţiei agricole şi industriale a ţării a luat calea exportului, privând astfel populaţia de alimentele de bază. Începând cu anii 1986-1987 s-a introdus raţionalizarea produselor de bază, iar benzina şi alimente ca pâinea, uleiul, zahărul, făina, orezul au început să fie distribuite pe bonuri sau cartele. Bunurile destinate exportului aveau standarde de calitate ridicată şi erau vândute de obicei în pierdere, iar cele pentru consumul intern erau mult mai proaste.
Staţia de metrou Piaţa Romană, locul pe care Elena şi Nicolae Ceauşescu l-au vrut "şters" complet! Ce poveste se ascunde în spate
Plata datoriei externe, în valoare de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), s-a încheiat în primăvara lui 1989, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. Ceauşescu urmărea organizarea unui referendum prin care să se introducă în constituţia României interdicţia de a contracta împrumuturi externe. Mai mult, pentru a evita deprecierea leului, acesta a continuat exporturile excesive, acumulând aur în Banca Naţională. Se spune, totuşi, că Ceauşescu ar fi avut de gând să facă leul convertibil încă de prin anii '70, deci cu aproximativ 30 de ani mai devreme faţă de când acest lucru s-a întâmplat...