Adolf Hitler, lasul de pe front

Din scrisori nepublicate pana acum, de la veteranii care au luptat in regimentul lui Hitler, in primul razboi mondial, reiese ca nationalismul virulent care l-a calauzit pe fostul lider nazist nu provenea din experientele traite de el in timpul primului razboi mondial, asa cum se credea pana acum

Publicat: Miercuri, 18 August 2010, 00:00 | Actualizat Marti, 03 Iulie 2012, 15:15

Urmărește A1 pe Discover

Aceste scrisori, despre care relateaza Daily Mail, rastoarna total imaginea Regimentului List, descris inainte ca fiind o banda intoleranta si antisemita, cu Hitler „eroul" ei central.

Din contra, marturiile veteranilor din scrisorile nepublicate, precum si un jurnal de front, de asemenea nepublicat, arata ca soldatii care luptau pe front ii bateau obrazul lui Hitler, strigandu-i ca e un „las nenorocit", care se ascunde la cativa kilometri de pericol, iar pentru cei din regimentul lui, Hitler era subiectul glumelor si jignirilor. Ei ii spuneau ca o sa moara de foame intr-o fabrica de conserve, pentru ca nu o sa fie in stare sa deschida capacul vreuneia nici cu baioneta.

Hitler nu socializa aproape deloc cu camarazii sai, era considerat mai degraba un singuratic, si nu era nici prea popular, nici nepopular. Il numeau „pictorul" sau „artistul", pentru ca el nu avea obiceiurile celorlalti soldati, de a bea si a se distra in cazarma, ci era vazut adesea citind cate o carte de politica sau pictand.

„De vreme ce Hitler a fost un soldat obisnuit in primul razboi mondial, nici nu au existat prea multe dovezi in arhive despre acea perioada a lui. Biografii nu au cercetat suficient", a afirmat profesorul Thomas Weber, specialist in istoria moderna la Universitatea Aberdeen, adaugand ca precedentele biografii ale fostului lider nazist s-au bazat mai mult pe marturii provenite din propaganda nazista.

Articolul continuă după reclamă

In Arhivele de Razboi din Bavaria, Weber a descoperit o serie de documente neatinse de aproape 90 de ani, iar in alte locuri, scrisori nepublicate, documente ale Partidului Nazist si o lista a veteranilor evrei.

Consultand aceste documente, Weber si-a dat seama ca istoricii nu facusera pana acum diferenta intre curierul de regiment, cum fusese soldatul Hitler, care era un post mai sigur, mai ferit din calea gloantelor, si curierul de companie, care trebuia sa infrunte campul de lupta. Or, Hitler, ca si curier al cartierului general al regimentului, aflat la cativa kilometri departare de frontul de lupta, statea intr-o camera confortabila, in acest loc, si nu la gramada cu ceilalti soldati.