Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleA fost construită de primul mare corupt al României și a fost casa secretă în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a iubit nebunește cu amanta sa. Se află în București și nu există om care să nu fi trecut pe lângă ea! Cum arată interiorul luxos al vilei:
Oricine a trecut măcar o dată pe strada Dionisie Lupu, la numărul 46, trebuie să fi observat de departe, o casă impunătoare în stil neogotic, denumită astăzi Casa Universitarilor.
A fost înălțată între anii 1860 și 1865 de către Cezar Librecht, şef al serviciului telegraphic de la Galați, căpitan și director general al poştelor şi telegrafelor, cetățean de origine belgiană cu minte ascuțită și foarte șiret.
Librecht, a fost însărcinat ca fiind mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, timp de şase ani. Prezența lui în Principatele Române a creat controverse, întrucât nu s-a aflat nicodată dacă acesta a venit ca servitor al unui boier sau ca om de afaceri .
Apropiat al domnitorului, considerat cea mai necinstită persoană, cu o influenţă rea asupra acestuia, dar și asupra ţării, este însărcinat cu creerea unui serviciu secret, misiune care îi ușura posibilitatea de a afla tot ce se întâmplă în ţară.
La un momendat s-a circulat informația că Librecht ar fi aflat dinainte de planul asasinării primului ministru Barbu Catargiu şi chiar de o lovitură de stat gândită împotriva lui Cuza.
După abdicarea domnitorului, Cezar Librecht este arestat chiar în noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, fiind acuzat pentru însușirea unor mari sume de bani publici și pentru alte acte de corupţie.
Deși a fost adus în fata justiţiei pentru a fi condamnat, belgianul a folosit extrem de intelligent multitudinea de informații secrete pe care le deținea, astfel încât, acesta a fost achitat de pedeapă cu condiția de a părăsi Principatele Unite, mergând în Spania şi Franţa.
Casa Universitarilora fost construită după planurile arhitectului dalmat Luigi Lipizer şi deține o serie de elemente arhitecturale romantice şi neogotice. La exteriorul clădirii pot fi observate creneluri stilizate şi o curte generoasă.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit în anul 1844 cu soţia sa Elena Rosetti, care din nefericire, nu a putut să îi dăruiască copii acestuia.
Din acest motiv, domnitorul Cuza începe să se distanțeze de soția sa, căutând să aibă viață socială alături de prieteni la diferite petreceri. Deși nu era un mare băutor, Alexandru Ioan Cuza avea viciile lui, care de altfel i-au afectat și sănătatea.
Această perioadă de înstrăinare față de soția sa, a dus la un lung șir de suferințe ale acesteia, culminând cu idila pe care domnitorul a început-o alături de marea sa dragoste Maria Obrenovici, fiica boierului Costin Catargiu şi fosta soţie a principelui sârb Milos Obrenovici.
Datorită frumuseții răpitoare, Maria reușește să îl ademenească imediat pe domnitor, acesta căzându-i în mreje și având o relație extraconjugală cunoscută de toată lumea. Fiind în relații foarte bune cu Cezar Librecht, Maria află de la acesta toate secretele cu care îl putea sensibiliza pe domnitor pentru a-I cuceri inima în totalitate, dar și pentru a o detrona pe Elena, soția lui Cuza. De asemenea Librecht încurajează această relație necurată, adăpostindu-i în casa de pe Dionisie Lupu 46, pe frumoasa Maria Obrenovici și pe domnitorul Cuza pentru a-și satisfice plăcerile fizice. Cronicile vremii spun că, în această casă au fost concepuți și cei doi băieți pe care domnitorul i-a avut cu amanta sa.
Istoricul Constantin G. Giurescu o descrie pe Maria Obrenovici astfel: ,, În acest scop a întrebuinţat toate armele arsenalului feminin, de la cochetărie la eleganţă până la mijlocul pe care-l socotea decisiv: cei doi fii Alexandru şi Dumitru, pe care i-a avut cu principele Cuza şi pe care doamna Elena nu putuse să i-i dea. Până la urmă, e adevărat, Maria Obrenovici n-a izbutit în planurile ei ambiţioase. A fost însă pricina unor mari suferinţe sufleteşti pentru doamna Elena, care a avut totuşi tăria să se stăpânească, să nu lase să se vadă decât foarte rar şi numai rudelor de aproape – mamei ei şi cumnatului ei, Iordache Lambrino – furtuna ce-i răvăşea inima”.
Iubirea furtunoasă dintre domnitor și amanta sa pe cât de frumoasă, pe atât de profitoare, i-a adus lui Cuza abdicarea de la tron.
În noaptea zilei de 11 februarie 1866, mai mulţi soldaţi au intrat în casa de pe strada Biserica Amzei, unde Cuza dormea împreună cu amanta sa Maria Obrenovici și l-au forțat cu arme și tunuri să abdice. Multe voci au spus că Maria ar fi ajutat la înlăturarea lui Cuza, ea fiind cea care le-a descuiat uşa apartamentului ofiţerilor, pentru a putea pătrunde fără probleme în interior. Motivele, dar şi persoanele care au complotat pentru abdicarea domnitorului au reprezentat un subiect de discuţie şi de cercetare pentru specialişti.
Pe 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza pleacă în exil Germania, însoțit de nevasta sa fidelă, Elena şi de cei doi fii nelegitimi ai săi. Şapte ani mai târziu, la data de 15 mai 1873, Cuza a murit la Heidelberg, din cauza problemelor de sănătate pe care le avea la inimă și plămâni.
După 3 ani, Maria Obrenovici se sinucide la Dresda, trupul ei neînsufleţit fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
După încetarea acestor evenimente tensionate, casa lui Librecht este scoasă la licitaţie și cumpărată de mareşalul Palatului Regal, Gheorghe C. Filipescu, purtând ulterior numele de Casa Librech-Filipescu și fiind declarată monument istoric.
Clădirea este realizată în stil eclectic cu elemente neogotice și romantice, fiind compusă dintr-un subsol înalt cu încăperi numeroase și parter.
La parter, un hol mare face legătura cu saloanele înalte. Încăperile au un aer impozant conferit de coloane cu bază solidă și capiteluri care fac legătura cu tavanul. Intrarea în clădire păstrează același aer luxos, fiind bogat decorată.
Geamurile încăperilor sunt realizate din cristal de Boemia. În spatele imobilului se află o curte generoasă, cu un parc și o terasă-restaurant.
În prezent, dispune de o sală de concerte cu o capacitate de 120-150 de locuri și de alte șase săli cu o capacitate de 20-40 de locuri. Periodic, aici sunt organizate diverse evenimente culturale.
Imagini din interiorul Casei Universitarilor:
Sursă:Adevarul, Historia, EnciclopediaRomaniei, Facebook Casa Universitarilor
Nu, nu e glumă și nici nu e poză editată! Un clujean și-a ”parcat” calul în balcon! Internauții s-au amuzat copios: ”A m... Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Regina Maria a României va avea prima statuie în afara graniței, în orașul său natal...
