Precum oase imense plantate în Pământ, grupuri mari de triunchiuri de copaci fără coajă apar de-a lungul Golfului Chesapeake, de pe coasta atlantică a SUA.
Acestea sunt pădurile fantomă, ce devin mult mai frecvente. Sunt rămășițele unor copaci de cedru și pin, scrie Live Science.
Încă de la finalul secolului 19, acești copaci devin din ce în ce mai comuni, pe măsură ce vegetația dispare de-a lungul Coastei.
Din păcate, acest efect este permanent. Ca urmare, copacii nu își vor mai reveni vreodată.
Ce sunt pădurile fantomă, de fapt
Pădurile fantomă sunt, de fapt, un fel de cimitor pentru arbori. Acestea apar în locuri în care pământul se înclină ușor și unde apa sărată pătrunde din ce în ce mai mult.
De-a lungul coastei de est a SUA, dar și în zone din vest, pământul mai sărat a murit sute de mii de hectare de arbori. În urma lor au rămas doar scheletele fără coajă ale copacilor care s-au aflat în locul lor.
Citește și: Copacul care își ucide „inamicii” cu fulgere. Cum e posibilă „răzbunarea” neobișnuită
Pe măsură ce timpul trece, în cadrul tranziției provocată de acești copaci morți, unele zone vor deveni mlăștine în care se vor dezvolta alte creaturi și care oferă „servicii” diferite planetei și ariei respective. De exemplu, unele protejează împotriva furtunilor și rețin carbon.
Alte dintre pădurile fantomă ar putea găzdui plante invazive. Mai există un scenariu în care nicio altă specie de plantă nu va trăi în aceste zone. Ca urmare, acele „servicii” pentru ecosistem vor fi pierdute.
Ce cauzează pădurile moarte
Experții vor să își dea seama nu doar ce cauzează aceste păduri moarte, ci și ce se va întâmpla în acele zone.
Multe dintre aceste păduri fantomă reprezintă o consecință directă a creșterii nivelului mării, potrivit ecologului Keryn Gedan, din cadrul Universității George Washington.
Creșterea nivelului mării poate duce la furtuni mari puternice care inundă cu apă sărată primul strat de sol. Seceta și creșterea nivelului mării pot să schimbe ape subterane de-a lungul coastei. Ceea ce permite apei sărate să ajungă și mai departe pe pământ.
Cum copacii nu mai au acces la apă dulce, sunt stresați pe măsură ce sarea se acumulează. Astfel, mor treptat și în urma lor mai rămân doar aceste rămășițe fără frunze și coajă.
Potrivit lui Gedan, tranziția de la pădure la mlaștină nu e neapărat o tragedie. Mlaștinile reprezintă o parte importantă a ecosistemelor de coastă.
Această tranziție de la pădure la mlaștină a mai avut loc în perioadă în care a crescut nivelul mării, potrivit lui Marcelo Ardon, biochimist din cadrul Universității Carolina de Nord.
„Te gândești că aceste păduri și mlaștini într-un fel dansează împreună de-a lungul coastei,” a declarat Ardon.
Mlaștinile captează o mare parte din carbonul din atmosferă. Plantele absorb dioxid de carbon din atmosferă prin fotosinteză, în timp ce sedimentarea prinde alte surse de carbon, precum frunzele moarte și creaturile mici.
De-a lungul râurilor de coastă, de exemplu, mlaștinile sărate pot prinde mai mult dioxid de carbon decât pădurile pe care le înlocuiesc.
