Urmărește A1 pe DiscoverDupă înfăptuirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere ca domn a lui Al.I.Cuza, acesta a urmărit realizarea în paralel a două obiective principale, și anume consolidarea unirii și recunoașterea acesteia pe plan internațional, iar în plan intern - adoptarea unor măsuri cu caracter modernizator, unificarea administrativă, precum și înlăturarea unor discrepanțe existente în organizarea internă a celor două țări, Țara Românească și Moldova, și integrarea acestora în civilizația occidentală.
Astfel, între măsurile și reformele din perioada domniei lui Al.I.Cuza (1859-1866), avea să fie realizată și unificarea serviciilor poștale și a serviciilor telegrafice.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, serviciul poștal din Țara Românească și din Moldova s-a îmbunătățit și modernizat, în general mergându-se pe linia concesionării poștelor. La mijlocul secolului au fost introduse serviciile de diligență și au fost înființate oficii poștale.
22 iulie 1858. Primele mărci poștale "Cap de bour" întră în circulație
Între 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activității de poștă. La 12 noiembrie 1857, o comisie întrunită la Iași a hotărât introducerea timbrelor poștale pe teritoriul Moldovei. Astfel, prima emisiune "Cap de bour" a fost pusă în circulație la 22 iulie 1858.
Timbru "Cap de bour"
La 3/15 decembrie 1865, domnitorul Al.I.Cuza a promulgat Legea de organizare a Serviciului de poștă și telegraf. În 1865 a fost organizat și serviciul de poștă rurală.
Modernizarea serviciului de poștă și telegraf a continuat pe parcursul secolului al XIX-lea. În 1871, a intrat în vigoare o nouă lege a poștelor și telegrafului, iar în 1874 s-a înființat "Biroul statistic al poștelor și telegrafelor".
Palatul Poștelor, actualul Muzeu de Istorie al României
Cu ocazia primului Congres Poștal, desfășurat în perioada 15 septembrie-9 octombrie 1874, la Berna, s-a decis crearea Uniunii Poștale Universale, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizației. România a fost reprezentată la congres de George Lahovari, director general al poștelor și telegrafului.
Serviciului poștal și telegrafic i s-a adăugat, în 1893, și serviciul telefonic, sub simbolul PTT
În anul 1894, a început construcția Palatului Poștelor. Realizat după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, Palatul Poștelor a fost dat în folosință în anul 1900.
Acesta avea să devină ulterior Muzeul Național de Istorie al României.
Sursa: Agerpres
S-a descoperit secretul! Un singur cuvânt te poate face să devii bogat peste noapte!... Vorbește patru limbi străine, face cercetare și își dă doctoratul, dar nimeni nu o ia în serios fiindcă e o Barbie umană...
