Rămășițele unei „super nave” au fost descoperite în apropierea de coasta statului Danemarca. Această epavă e considerată cea mai mare navă medievală descoperită până acum.
Experții estimează că are o lungime de aproximativ 28 de metri, cu o lățime de 9 metri și o înălțime de 6 metri, scrie Daily Mail.
Nava putea transporta o greutate de aproximativ 300 de tone, un succes tehnologic pentru acea perioadă.
Mai mult, epava poate oferi informații esențiale despre viața pe mare din jurul secolului 1400.
Cea mai mare epavă medievală descoperită vreodată
Nava a fost numită Svaelget 2, după canalul în care a fost descoperită. E excepțional de bine conservată și păstrează chiar și urme ale sistemul de frânghii, cabluri și piese necesare pentru susținerea și manipularea încărcăturilor.
Scafandrii au descoperit chiar și vase din lemn pictate, încălțăminte și mătănii, ceea ce oferă o imagine a vieții echipajului de la bord.
De asemenea, au scos la iveală rămășițele ample ale pupei din lemn. Acestea e o punte acoperită unde echipajul se putea adăposti.
„Această descoperire e un moment de referință pentru arheologia maritimă,” a declarat Otto Uldum, conducătorul studiului. „E cea mai mare navă cog pe care am descoperit-o și ne oferă o oportunitate unică de a înțelege atât construcția, cât și viața de la bordul celor mai mari nave comerciale ale Evului Mediu.”
Navele cog erau eficiente și putea fi manevrate de un echipaj foarte mic, chiar și atunci când era încărcată greu, au explicat experți de la Muzeul Navelor Vikinge din Danemarca.
Cogurile erau construite pentru a face față periculoasei călătorii în jurul peninsulei Skagen, din Olanda de azi, prin strâmtoare, până la orașele comerciale din Marea Baltică.
Epava a fost excavată la o adâncime de 13 metri, unde a fost protejată de forțele care, în mod normal, distrug navele din apropierea coastelor.
Cum a rămas ascunsă nava până acum
Un strat de nisip a oferit navei o protecție extinsă, ceea ce oferă dovezi arheologice care nu au mai fost documentate până acum.
Acestea includ platformele din lemn de la fiecare capăt al navei, cunoscute din nenumărate ilustrații, dar care nu au fost niciodată descoperite.
„Avem o mulțime de desene ale acestor platforme, dar ele nu au fost găsite niciodată, pentru că de obicei supraviețuiește doar partea inferioară a navei,” a continuat Uldum. „De data aceasta avem dovada arheologică.”
El a explicat că introducerea acestor platforme a reprezentat „un mare pas înainte” față de navele din epoca vikingă, care aveau doar punți deschise, indiferent de condițiile meteo.
Citește și: Un miliardar cunoscut ar plănui o expediție secretă la epava Titanicului la 2 ani după dezastrul OceanGate
O altă mare surpriză a fost descoperirea bucătăriei navei, construită din cărămidă. Aici echipajul putea găti la foc deschis. Aproximativ 200 de cărămizi și 15 plăci formau bucătăria, iar în aceeași zonă arheologii au găsit oale de gătit din bronz, boluri ceramice și resturi de pește și carne.
„Nu am mai văzut niciodată o bucătărie din cărămidă într-o descoperire de navă medievală din apele daneze,” a continuat expertul. „Acest lucru demonstrează un nivel remarcabil de confort și organizare la bord. Marinarii puteau avea mese calde, similare celor de pe uscat, în locul hranei uscate și reci care domina anterior viața pe mare.”
În zona bucătăriei, arheologii au mai descoperit părți din vesela echipajului și vasele folosite la gătit, precum și resturi de provizii, cum ar fi peștele și carnea, și sute de bețe tăiate fin, care ar fi putut fi folosite pentru prepararea peștelui uscat.
Până acum cercetătorii nu au găsit nicio urmă a încărcăturii. Cală navei nu era acoperită, astfel că butoaiele cu sare sau baloturile de pânză ar fi plutit și s-ar fi îndepărtat în timpul scufundării. Același lucru e probabil valabil și pentru lemn, a precizat echipa.
Temperatura ideală pentru birou ca toți angajații să fie fericiți. La cât trebuie setat termostatul...
