În ultimele decenii, știința medicală a înregistrat progrese remarcabile în domeniul ingineriei tisulare, reușind să creeze în laborator diverse organe și țesuturi umane. Aceste realizări deschid noi perspective în tratarea afecțiunilor și înlocuirea organelor deteriorate, reducând dependența de donatori și riscul de respingere a transplanturilor.
Ce organe umane au putut fi create și crescute de oamenii de știință în laborator
Unul dintre cele mai semnificative progrese a fost realizat în 2011, când cercetătorii americani au reușit să creeze inimi umane funcționale în laborator.
Citește și: La ce ajută grăsimile sănătoase și cum luptă împotriva cancerului. Ce au descoperit cercetătorii recent
Procesul a implicat îndepărtarea celulelor musculare din inimi donate, lăsând în urmă o structură de colagen. Această "schelă" a fost apoi însămânțată cu celule stem prelevate de la pacienți, care s-au diferențiat în celule musculare cardiace.
Deși aceste inimi nu erau suficient de puternice pentru a fi transplantate, experimentul a demonstrat potențialul de a crea organe personalizate, compatibile cu receptorul, reducând riscul de respingere.
În 2013, o echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a dezvoltat pancreasuri miniaturale în laborator.
Folosind o tehnică tridimensională de cultivare a celulelor precursoare, aceștia au reușit să obțină structuri similare pancreasului uman. Aceste "organoide" produc enzime și hormoni, inclusiv insulină, și oferă un model eficient pentru testarea noilor tratamente împotriva diabetului, fără a recurge la animale de laborator.
O altă realizare notabilă a avut loc în 2015, când cercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison au creat în laborator țesuturi de corzi vocale umane funcționale.
Prin cultivarea celulelor epiteliale pe o matrice de colagen tridimensională, au obținut țesuturi capabile să vibreze și să producă sunete. Acest avans oferă speranțe pentru pacienții cu leziuni ale corzilor vocale, deschizând calea către transplanturi care să le redea capacitatea de a vorbi.
Cercetătorii au descoperit că dinții pot fi regenerați folosind celule stem extrase din gingii, măduva osoasă sau chiar dinții de lapte.
Citește și: Boala pe care o poți dezvolta de la consumarea mezelurilor. Ce au descoperit cercetătorii
Procesul implică colectarea celulelor stem, crearea unei structuri de suport, diferențierea celulară, implantarea și maturizarea. După câteva săptămâni de creștere în laborator, dintele este implantat în maxilar, unde continuă să se dezvolte în mod natural.
În 2013, cercetătorii de la King’s College London au combinat celule epiteliale umane cu celule stem de la șoareci și au reușit să genereze un mugure dentar viabil. În 2019, experimente similare au fost realizate pe țesuturi umane, demonstrând că dinții crescuți în laborator ar putea deveni o soluție reală pentru pacienți în viitor.
Specialiștii estimează că, în următorii 10-15 ani, vom putea avea proceduri accesibile pentru regenerarea naturală a dinților. Până atunci, implanturile dentare și protezele rămân principalele opțiuni pentru pacienții care își pierd dinții.
Deși aceste realizări sunt promițătoare, există încă numeroase provocări de depășit înainte ca organele crescute în laborator să devină o practică medicală obișnuită. Complexitatea structurală și funcțională a organelor mari, precum ficatul sau plămânii, necesită cercetări suplimentare pentru a asigura compatibilitatea și funcționalitatea post-transplant.
