Cinci lucruri pe care probabil nu le știai despre Constantin Brâncuși. Ce detesta marele sculptor

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

„Geniul modest al României”, „Omul infinitului”, „Țăranul din Carpați școlit la Paris”, toate aceste apelative îl desemenează pe marele Constantin Brâncuși, născut pe 19 februarie 1876.

De-a lungul timpului, oamenii care l-au cunoscut au scris detalii din viața marelui sculptor.

Printre cei care au povestit informații din viața lui Brâncuși s-a numărat Milița Petrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși.

Poveștile acesteia despre Brâncuși se regăsesc în cartea „Milița” scrisă de Petru Vintilă în 1972, potrivit 24pharte.ro.

Constantin Brâncuși a dat icrele negre pe zeama de varză

Constantin Brâncuși nu aprecia mâncarea sofisticată. Cea care i-a fost elevă lui Brâncuși a povestit un episode când sculptorul a aels zeamă de varză, în locul icrelor negre. „Vizitele lui Brâncuși acasă la mine aduceau de fiecare dată o atmosferă degajată, lipsită de prejudecăți, deși mereu îmi răsturnau planurile mele de amfitrioană. Odată era în ajunul întoarcerii sale la Paris, am oferit o masă la care îi invitasem și pe Minulescu, pe Claudia Milian, Marcel Iancu, Ion Vinea și pe M.H. Maxy. Brâncuși a venit îmbrăcat în frac, după obiceiul său, dar din nou s-a manifestat în el acel spirit derutant, care mi se părea că urcă din profunzimea a două milenii de istorie, de la izvoarele dacice. S-a uitat cu un ochi ironic la tartinele cu icre negre, la vinurile de mare noblețe oenologică, la frapierele în care buteliile de șampanie pluteau ca niște grațioase vapoare între mici iceberguri și a optat simplu și firesc pentru … moarea de varză, din care a băut toată seara, cu sifon”.

Citește și: Scrisori de dragoste trimise de Constantin Brâncuşi şi de muza sa Florence Meyer, vândute pentru 38.250 de euro

Constantin Brâncuși nu aprecia mobila comodă

Tot Milița Pascu a povestit că sculptorul evita mobile comodă, despre care spunea că îndeamnă la lene.

„Brâncuși evita mobilele prea comode spunând că prea mult confort te dispune la lene și îți fură din energie”, se arată în cartea lui Petru Vintilă.

Constantin Brâncuși a spălat pahare în Paris

Marlee sculptor a început de la munca de jos în Paris, spălând pahare, fapt pe car el-a povestit chiar sculptorul:

„La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor.

Citește și: N-a iubit și n-a vrut să audă de căsătorie! Singurul cadou pe care Brâncuși îl făcea amantelor sale: „Mă privea pe furiș. I-a făcut o enormă plăcere”

Am făcut chiar o invenție pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în două ape: un rând cu apă caldă și un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece și utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică și paharele se și uscau mai repede… Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem”.

Constantin Brâncuși a trăit o poveste de dragoste cu Maria Tănase, cu 37 de ani mai tânără

Constantin Brâncuși a trăit o poveste de dragoste cu artista Maria Tănase, pe care a întâlnit-o în anul 1938 la Paris, la o expoziție a lui Dimitri Gusti. Iată ce spunea Constantin Brâncuși despre Maria Tănase

„Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu…Auzi? Mă-nţelegi?”, menţionează Petre Pandrea în cartea sa.

Constantin Brâncuși lua suveniruri neobișnuite din vacanță

în cartea „Milița” scrisă de Petru Vintilă se arată că sculptorul a ales un suvenir neobișnuit în voiajul său în Corsica.

„Brâncuși râdea cu mare poftă de aventura lui turistică în Corsica, amintindu-și că adusese de acolo un burduf cu brânză de capră, iute, de culoarea imposibilă a săpunului de rufe”.