Cu succesul misiunii Artemis II, posibilitatea întoarcerii pe Lună și construirii unei baze lunare se apropie. În acest context, experții analizează modul în care ar putea supraviețui oamenii pe satelitul natural.
Crearea unei baze lunare ar schimba semnificativ explorarea spațială și prezența oamenilor dincolo de planeta noastră, scrie Science Alert.
Cum NASA vrea să creeze o prezență umană sustenabilă pe Lună, efectele unei astfel de existențe trebuie să fie studiate.
Tehnologia avansează rapid, dar biologia umană evoluează mult mai lent. Așa că astronauții care ajung acolo trebuie să fie trimiși în condiții optime, pentru a rezista mediului extrem.
Cum s-ar schimba corpul oamenilor dacă am locui pe Lună
NASA intenționează să investească 20 de miliarde de dolari într-o bază pe suprafața Lunii, destinată să susțină șederi repetate și din ce în ce mai lungi.
Dar viața pe Lună va pune la încercare fiecare sistem al corpului uman. Mediul lunar expune astronauții la un „expozom spațial” unic. Acesta e ansamblul factorilor de stres fizici, chimici, biologici și psihologici întâlniți dincolo de Pământ.
Aceștia includ gravitația redusă, care e aproximativ 1/6 din cea a Pământului. Dar și expunerea cronică la radiații cosmice, variații extreme de temperatură, praful lunar toxic, izolarea și perturbarea ciclurilor somn-veghe.
Citește și: NASA a dezvăluit planul pentru o bază lunară. Cât ar costa proiectul spațial
Spre deosebire de astronauții aflați pe orbită joasă a Pământului, echipajele lunare operează în mare parte în afara câmpului magnetic protector al Pământului. Acest lucru crește expunerea la radiațiile spațiale, care pot deteriora ADN-ul, pot afecta sistemul imunitar și pot influența creierul și sistemul cardiovascular în moduri subtile, dar potențial grave.
Gravitația redusă modifică fundamental modul în care sângele, oxigenul și fluidele circulă în corp. Microgravitația poate perturba transportul sângelui, oxigenului și glucozei către creier. Ceea ce crește în timp vulnerabilitatea la disfuncții neurologice și vasculare.
Pentru a înțelege corect aceste riscuri, e esențial și „integromul spațial”. Acesta e modul în care creierul, inima, vasele de sânge, mușchii, oasele, sistemul imunitar și metabolismul interacționează ca un întreg integrat în condiții spațiale.
Unul dintre cele mai dificile aspecte e că multe dintre schimbările fiziologice asociate spațiului apar treptat. Astronauții se pot simți bine, în timp ce problemele evoluează în fundal, devenind evidente abia după luni sau chiar ani.
De aceea, NASA pune accent pe monitorizarea fiziologică pe termen lung și pe reducerea riscurilor pentru oameni în strategia științifică Artemis.
Cum pot fi reduse riscurile unei existențe pe Lună
Potrivit experților, exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea sănătății. Pe Stația Spațială Internațională, astronauții petrec aproximativ 2 ore pe zi făcând exerciții pentru a-și menține masa musculară, densitatea osoasă și funcția cardiovasculară.
Pe Lună însă, sistemele de exerciții trebuie regândite pentru gravitația parțială, unde încărcările obișnuite de pe Pământ nu mai sunt valabile.
Nutriția e un alt factor important. Alimentația influențează sănătatea oaselor, menținerea masei musculare, rezistența sistemului imunitar și chiar modul în care corpul răspunde la radiații.
Strategiile de nutriție personalizată, adaptate fiziologiei fiecărui individ, vor deveni probabil tot mai importante în misiunile lunare de lungă durată.
Experții analizează și gravitația artificială, care ar putea expune astronauții la perioade scurte de încărcare gravitațională crescută. Un astfel de proces ar ajuta la stabilizarea sistemelor cardiovascular și neurovascular.
Vezi mai multe stiri externe pe observatornews.ro
Populația Pământului ar fi depășit capacitatea planetei. Predicția sumbră a unui nou studiu... Noul iPhone 17 Pro Max care conține o bucată din helanca lui Steve Jobs. Ce preț are smartphone-ul rar...
