An de an, pe 5 Ianuarie românii se pregătesc pentru prima mare sărbătoare din noul an, Bobotează. Ajunul, însă, îi prinde pe credincioşi în toiul pregătirilor.
În fiecare an, pe 5 ianuarie, românii se pregătesc pentru prima mare sărbătoare din noul an, Bobotează. Ajunul însă îi prinde pe credincioși în toiul pregătirilor. Pregătiri se fac și la Mitropolia Moldovei și Bucovinei. La ora 7.30-8.00 va începe confecționarea crucii tradiționale. În fiecare an această este făcută în ajun fie din gheață, fie din brad. Preoții spun că vor decide în funcție de cum va fi vremea ce fel de cruce vor realiza. Butoaiele deja sunt pregătite pentru aghiazmă mare și tot mâine se va face și o prima aghiazmă mare după ora 10.30 în interiorul Mitropoliei.
Acasă, oamenii așteaptă preotul cu Ajunul Bobotezei acolo unde nu a fost deja, iar duminică credincioșii sunt așteptați la sfânta Liturghie care va fi urmată de sfințirea butoaielor pentru a face aghiazmă mare ce va fi distribuită credincioșilor.
Tot în Ajunul Bobotezei oamenii ar trebui să țînă post, chiar post negru, însă în cazurile în care ajunul bobotezei cade sâmbăta sau duminica acest obicei nu se mai ține. Așadar pentru anul acesta astăzi, în ajun de Bobotează nu se mai ține postul negru.
De asemenea, în noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
