Urmărește A1 pe DiscoverSe spune că o imagine valorează mai mult decât o mie de cuvinte. Astfel, cercetătorul danez Steffen M. Olsen a șocat tot internetul cu imaginea capturată pe 13 iunie, într-o misiune de rutină prin Golful Inglefield din nord-vestul Groenlandei.
Olsen avea sarcina dificilă de a recupera dispozitivele de măsurare care fuseseră plantate pe gheață pentru misiunea Blue Action. Dar când a plecat cu sania condusă de câini, a descoperit că suprafața înghețată era ascunsă sub un lac de apă puțin adânc.
Fotografia lui incredibila a fost împartășită pe Twitter de către omul de știință Rasmus Tonboe și a devenit virală acum în întreaga lume ca un avertisment cu privire la viteza cu care se topește gheața din Antartica.
"Este absolut extraordinar, să poți vedea atât de multă apă topită pe gheață", a spus Rasmus Tonboe.
Cifrele din Centrul Național de Date despre zăpadă și gheață arată că aproximativ 712.000 km2 de suprafață a Groenlandei s-a topit pe 12 iunie, mai mult decât în anul 2018 când suprafața topită era doar de 470.000 km2.
Peste 40% din Groenlanda se confruntă după doar o zi de topire, cu o pierdere totală de gheață estimată la mai mult de doi gigatoni (egală cu două miliarde de tone).
Această topire atât de devreme în vară ar putea duce la înregistrarea în continuare a pierderii de gheață din Groenlanda în anul 2019.
În anul 2012, Groenlanda a înregistrat cea mai mare rata a topirii, când, timp de câteva zile, 97% din întreaga suprafață de gheață a indicat topirea suprafeței. Cei care monitorizează foaia de gheață spun că 2019 ar putea rivaliza cu această cifră.
Temperaturile din Groenlanda au crescut la 40 de grade față de miercurea trecută, iar acum există apă în locuri situate la nord de Alaska, unde rareori există așa ceva.
Profesorul Jason Box, un climatolog de gheață a explicat semnificația încălzirii globale continue: "Această apă proaspătă suplimentară, care inundă Atlanticul de Nord, distruge modelele de circulație oceanică și nu înțelegem complet consecințele, dar ar putea aduce furtuni mai puternice în Europa de nord-vest".
Multe regiuni ale lumii au experimentat fenomene meteorologice extreme legate de schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură din India, inundațiile din China și furtunile violente din ultimele zile din Europa.
Pe Twitter, Olsen însuși a explicat, de asemenea, că unele comunitățile din Groenlanda se bazează pe gheață pentru transport și vânătoare.
Institutul Meteorologic danez a anunțat luna trecută că sezonul de topire a început cu aproape o lună mai devreme decât era de așteptat, iar cel de-al doilea cel mai devreme înregistrat din 1980.
"În primul rând, trebuie să oprim emisia de carbon în atmosferă și, în al doilea rând, trebuie să scoatem carbonul din atmosferă și să depozităm cumva - subteran, în oceane - pentru a preveni acest efect de seră îmbunătățit", a spus profesorul Box.
Sursă: Euronews
Firele de păr toxice ale omizilor pot declanșa reacții alergice și iritații ale pielii... Comunitatea transgender din Venezuela se teme de lipsa de hormoni...
