Băneasa Elisabeta ”Safta” Brâncoveanu, soața lui Grigore Basarab, Mare Ban al Valahiei, primise, cu limbă de moarte de la cel cu care viețuise alături, ridicarea unui spital întru ajutorarea nevoiașilor. Vânduse averi multe, pogoane întregi, vii, chiar și bălți pline de pește, pentru a nu duce lipsă de bani. Construcția pornise la drum pe 28 august 1835, cu punerea pietrei de temelie, ansamblul fusese gata pe final de 1837, iar Alexandru Dimitrie Ghica Voievod, primul domnitor regulamentar din Țara Românească, inaugurase locul pe 14 octombrie 1839.
Vedere aeriană din anul 1930. Cu ”7” este notată Biserica Domnița Bălașa, cu ”8”, ”Spitalul Brâncovenesc”
Alex Gâlmeanu / Muzeul de fotografie
Vedere aeriană de la 1930. Cu ”7” e notată Biserica Domnița Bălașa, cu ”8”, ”Spitalul Brâncovenesc”
Vreme de un secol și jumătate, ”Spitalul Brâncovenesc” a rămas cea mai modernă și mai utilată unitate medicală din România. În martie 1984, planurile pentru zona ”Uranus” - ”Casa Poporului” - ”Victoria Socialismului” - ”Piața Unirii” sunt gata. Nicolae Ceaușescu decide demolarea faimosului lăcaș, pe 26 martie. Trei zile mai târziu, spitalul începe să fie culcat la pământ. Se părea că aceasta este toată povestea.
Dar, nu!
”Centrul Civic” prinde a se ridica. Blocurile sunt gândite în așa fel încât să închidă, precum un gigantic sarcofag, Biserica Domnița Bălașa, pentru ca aceasta să nu fie văzută din Piața Unirii. Constructorii și arhitecții merg mai departe. Într-o vreme în care orice gest, orice pas greșit putea însemna un drum doar dus spre beciurile Securității, decid să aducă un sublim omagiu ”Spitalului Brâncovenesc”, acolo, în buricul Bucureștiului, pe care Ceaușescu vrea să-l schimbe în totalitate. Așa că la opt metri de gardul bisericii apare un bloc nou, cel de pe Splai. Într-un ”lateral” al său, arhitecții reconstruiesc o mică bucată din clădirea demolată. Parterul și mezaninul blocului preiau motivul brâurilor din cărămidă roșie ce brăzdau fațada fostei unități medicale și care făcuseră faimoasă clădirea în toată România. Nimeni nu-și dă seama. Pentru ca totul să semene și mai mult cu ”Brâncovenescul”, este adăugată și o fereastră cu arcadă deasupra, care aduce izbitor cu cele ale edificiului demolat.
Poziționarea blocului ce conține, azi, peretele ce anintește de ”Spitalul Brâncovenesc”, situat între Splaiul Dâmboviței, Biserica Domnița Bălașa și Palatul de Justiție
Imagine cu poziționarea blocului ce conține, ascuns, omagiul adus spitalului...
Pe 25 iunie 1984, Nicolae Ceaușescu dă drumul, oficial, la lucrările de modernizare din zonă. Habar nu are de ceea ce ascund arhitecții. Când ansamblul megalomanic e gata, peretele blocului lateral rămâne ascuns de ochii celor care circulă pe malul Dâmboviței, dar vizibil dinspre Biserica Bălașa...
Peretele blocului, cu brâul de cărămidă roșie și fereastra cu arcadă
