1000 de încăperi, 66.000 metri pătraţi, 1.000.000 m³ de marmură, 220.000 m² de covoare şi 20.000 de muncitori care au lucrat 24 din 24. Asta înseamnă Palatul Parlamentului în cifre. Fiind considerată cea mai scumpă clădire administrativă din lume şi cea mai grea, “bijuteria” lui Nicolae Ceauşescu este înconjurată de zeci de poveşti fascinante.
Prima idee de a ridica o asemenea clădire a prins contur în mintea regelui Carol al II-lea, în 1935. Proiectul prevedea construirea Camerei Deputaţilor pe Dealul Arsenalului. Acesta fusese conceput de cei mai mari arhitecţi ai vremii. În 1938 s-a anunţat începerea demolărilor în vederea deschiderii şantierului, dar a venit al Doilea Război Mondial şi lucrurile au rămas doar pe hârtie.
Proiectul de suflet al lui Nicolae Ceauşescu
După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceauşescu a ordonat „reconstruirea” Bucureştiului. A avut loc un concurs la nivel naţional pentru refacerea clădirilor, acesta fiind câştigat de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani. A fost numită imediat arhitect şef al proiectului excepţional.
"Dâmboviţa, apă dulce! Cine o bea nu se mai duce"! Povestea râului şi cum voia Nicolae Ceauşescu să schimbe harta României
În spatele dimensiunilor impresionante de care se bucură, Casa Poporului a fost un adevărat dezastru pentru cartierul Uranus, o parte a vechiului Bucureşti, care astăzi mai există doar în amintirea oamenilor. Potrivit istoricilor, 1/5 din oraş a fost pur şi simplu şters de pe hartă la ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Şi dramele nu s-au oprit aici. Familiile rămase fără locuinţe şi fără agoniseala de-o viaţă au fost obligate de regim să se mute în blocurile din apropierea fostului cartier, scrie historia.ro.
O străduţă din cartierul Uranus
START! Ceremonia oficială de deschidere a lucrărilor la Casa Poporului a avut loc pe 25 iunie 1984. Fast, aplauze şi entuziasm...
În fiecare zi de sâmbătă, Nicolae Ceauşescu pleca de acasă la ora 6.00 şi făcea vizite pe şantierele din Bucureşti. La ora 14.00, ajungea la cel de la Casa Poporului, unde venea să vadă cum decurg lucrările, iar arhitectul-şef trebuia să îi prezinte evoluţia construcţiei. Câteodată era însoţit şi de Elena Ceauşescu, dar de cele mai multe ori prefera compania altor oameni din stat.
Pentru construcţia impresionantei clădiri au muncit în jur de 20.000 de oameni. Timp de şase ani, în trei schimburi, fără să ţină cont de caniculă sau de ger. Pe lângă efortul incredibil pe care oamenii îl depuneau în fiecare zi, se expuneau unor pericole foarte mari, direct proporţionale cu mărimea şantierului în care lucrau. Pentru mulţi dintre ei, zilele de muncă petrecute în inima Bucureştiului au fost ultimele din viaţa lor.
Adevărul despre unul dintre cele mai mari planuri ale lui Nicolae Ceauşescu! Ce s-a întâmplat cu preţurile din 1985 până în prezent
Nu există date oficiale care să ateste numărul de morţi sau de răniţi din acea perioadă, dar s-a zvonit, de-a lungul timpului, că din ordinul lui Nicolae Ceauşescu ar fi fost ucişi mulţi dintre cei care lucrau la clădirea-monument. Motivul ar fi fost unul cât se poate de simplu: oamenii morţi nu mai vorbesc. Şi în felul acesta dictatorul şi-ar fi putut păstra secretele din subteran...
În 1989, costurile clädirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari, iar în 2006 la 3 miliarde de euro... Fortăreaţa lui Nicolae Ceauşescu...
