- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
În România, istoria poate fi recitită la fiecare pas. Ba chiar retrăită! Conacul Udriște-Năsturel, din Giurgiu, ridicat de rudele domnitorului Matei Basarab în secoulul al XVII-lea, a fost scos la vânzare. Până acum s-au arătat interesaţi câţiva investitori, deşi preţul este unul pe măsura clădirii şi a prestigiului ei: 1,8 milioane de euro.
A fost redobândit de la statul român
Rudele domnitorului Matei Basarab, cărturari implicaţi în introducerea limbii române în tipografiile şi bisericile Ţării Româneşti, boierii Năsturel şi-au dorit o reşedinţă diferită de arhitectura epocii: două case lipite, cu arcade boltite şi intrări separate, dar… cu saloane, tunele de refugiu şi crame… identice, pentru fiecare-n parte”, a declarat custodele conacului, Nicoleta Milan, pentru Digi24. În 1931, o mare parte din el a ars din cauza unui incendiu, pentru ca în 1949, conacul să fie preluat de comunişti.
Sub tirania comunistă, impunătoarea clădire istorică a fost transformată în CAP! După 1990, a intrat sub tutela Muzeului Naţional al Ţăranului Român! Până în 2014, an în care moştenitorii de drept au reuşit să-l recupereze de la stat. Familia moștenitoare l-a redobândit, i-a închis porţile şi l-a scos la vânzare pentru suma de 1,8 milioane de euro, fiind, în acest moment, cel mai scump conac disponibil pentru vânzare, de pe piaţă, spun reprezentanții proprietarului.
Cine a fost Udrişte Năsturel
Udriște Năsturel (n. cca. 1596 - d. 1659) a fost un cărturar, autor de versuri și traducător român din Țara Românească.
Boier, mare logofăt în timpul domniei lui Matei Basarab, era cumnat cu acesta. Venind în contact cu cultura europeană a vremii a achiziționat cărți valoroase din această epocă. A avut o contribuție de seamă la introducerea limbii române în biserică și în activitatea tipografiilor de la Govora și Târgoviște. Prin legăturile sale a contribuit la schimbul de tipărituri românești între Țara Românească, Moldova și Transilvania. A tradus în limba română, după un intermediar slav, romanul popular „Varlaam și Iosaaf” (1649) și a scris prefața la „Cazania de la Govora” (1642).
