Concluziile raportului indica trei directii. Prima, arata ca romanii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european. Adica, numai unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa. Apoi, exista unul din cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, astfel ca publicul romanesc adult este unul din cele mai religioase si superstitioase publicuri din Europa.
Iar a treia concluzie arata ca exista la romani cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive fata de stiinta si fata de dezvoltarile ei (aproximativ unul din doi romani declara sprijin puternic si pragmatic cercetarii stiintifice), totusi, multe atitudini sunt prea putin bazate pe cunoastere si pe adeziunea in cunostinta de cauza fata de valorile si realizarile stiintifice.
Citeste continuarea pe Jurnalul.ro
