”Sunt topit după cranii, le iubesc, de mic mi-a plăcut să comunic cu ele. Ador smintiții, vreau să provoc panică printre oameni, moartea e soara mea!”, spune columbianul de 22 de ani, în timp ce te privește în ochi! Pentru a semăna cu o tigvă, și-a tăiat nasul și urechile, are limba despărțită în două! În acte e Hincapie Ramirez, dar a devenit faimos cu porecla ”Kalaka Skull”
”Iubesc craniile, de mic am comunicat cu ele. Îmi plac smintiții, ador să provoc panică, să simt adrenalină în timp ce oamenii tremură la glumele mele. Cred că moartea este sora mea și, dacă mă întorc, o simt, e în urmă, la doi pași”. Hincapie Ramirez e columbian. 22 de ani, de loc din Cartago. A devenit faimos după ce și-a tăiat nasul și urechile pentru a semăna cu o tigvă! Cu o țeastă! Ce-a făcut?
S-a născut într-o familie nefericită. Nu și-a iubit, nicio clipă, tatăl. S-a tras lângă mama, dar, pentru a nu o supăra, i-a ascuns ”pasiunile” sale. Maria a știu că încă de mic puiul ei vrea să se facă tatuator. Asta nu i s-a părut nimic ciudat. La 13 ani, a rămas fără ea. A plecat să locuiască împreună cu bunicii. ”După ce mama a murit, am decis că vreau să semăn cu un cadavru, cu un craniu. Să văd cum oamenii se miră când mă văd, să-i privesc când se tem de moarte, deși ea e cel mai frumos lucru dat de viață”, spune, calm, Ramirez. Primul tatuaj, o stea în cinci colțuri. Al doilea, numele mamei. La a treia ședință, i-a spus celui care-l picta că vrea să-și taie nasul și urechile. Omul n-a comentat nimic, l-a sfătuit doar să se ducă la un doctor.
”Înainte de operații, am trecut pe la medici. Când am auzit că nu există riscuri, am zis să dăm drumul la treabă!”, povestește. Nasul l-a pierdut în Armenia, capitala regiunii Quindio, în Columbia. Urechile, în Zarzal. Și-a pigmentat ochii, și-a împărțit, în două, limba, și-a făcut implanturi, toate la Quito, în Ecuador.
Kalaka Skull se consideră o persoană normală, chiar dacă în copilărie ucidea șobolani pentru a-i tăia. Lucrează într-un salon de tatuaje. ”Am prieteni normali, dar și pictați. Cel mai tare e femeia-leopard”. Logodnica sa nu e plină de desene. ”Visăm și la un kalaquita junior, vreau să-l văd cum crește, să mă joc cu el într-un parc, să-i citesc povești. Nu se va speria de mine, dar va fi mândru că are un tată diferit”, adaugă. ”Am dorit să fiu un craniu mergător, așa cum mulți își propun obiective. Este un stil de viață, de muncă. Înțelegeți au ba, asta este!”
