23 martie 1847, prima zi de Paşte. La opt dimineaţa, ceaţa se ridica uşor, iar oraşul încă era amorţit după o seară încărcată. Într-un colţ, năzdrăvanul Costache se juca singur şi încerca să “pocnească” artificii. De aici până la cel mai mare incendiu din istoria Bucureştiului a fost doar un pas...
“Focul cel mare”, aşa cum a fost numit în ziarele vremii, a izbucnit din cauza unui băieţel de 11 ani, fiul cluceresei Zoiţa Drugănescu. Tot jucându-se cu praf de puşcă luat de la tatăl său, o scânteie a sărit direct în butoiul cu păcură din pod. Flăcările s-au răspândit în câteva secunde, au cuprins întreaga locuinţă şi apoi s-a dezlănţuit iadul.
„Incendiul a mistuit zona Curţii Vechi de lângă Hanul lui Manuc, numeroase case de pe malul stâng al Dâmboviţei, întinzându-se spre Colţea, zona Sfânta Vineri, până în Calea Văcăreştilor. Cuprinzând o zonă comercială foarte densă, focul a pricinuit pagube evaluate la peste 30.000 de pungi de aur", scria cronicarul Ioan Sân Dobre Cojocarul.
Flăcările au distrus multe biserici importante
În "Focul cel mare" au fost distruse 12 biserici: Sf. Dimitrie, Biserica Domnească de la Curtea Veche, Sf. Antonie de la Puşcărie (toate sunt în zona Hanul lui Manuc), Bărăţia, Sf. Gheorghe Vechi, Sf. Gheorghe Nou, Sf. Mina din mahalaua Stelea (lângă actuala biserică Sf. Vineri), biserica Vergului, Udricani, Lucaci (lângă Hala Traian), Ceauş Radu şi Sf. Ştefan. Ulterior, cele mai multe dintre ele au fost refăcute, reuşind să supravieţuiască celui mai mare incendiu din istoria oraşului.
Biserica Bărăţiei este cea mai veche biserică romano-catolică din Bucureşti
Cu mic, cu mare, degeaba au încercat oamenii să potolească flăcările cât mai repede. Fără tehnologie, fără aparatură, singura salvare a fost apa dulce a Dâmboviţei şi ajutorul sacagiilor.
În total, peste 1850 de clădiri au fost făcute scrum. Ca prin minune, în schimb, doar 15 persoane au pierit în nenorocirea care a distrus un sfert din Bucureşti. Se spune că focul a fost stins de tot de abia după o săptămână, iar molozul rămas după demolarea ruinelor a ridicat nivelul oraşului cu aproape doi metri.
Cel mai mare incendiu dinainte de Colectiv. CONSTANTIN TĂNASE: ”Nu vă alarmați, fraților, stingem noi focul!” 1.500 de oameni erau acolo
Vestea incendiului a făcut înconjurul Europei şi mai multe ţări au trimis ajutor material. Au fost organizate spectacole caritabile, târguri, iar Ţarul Rusiei, sultanul Turciei, domnitorul Gheorghe Bibescu, boierii, negustorii şi binevoitori de diferite naţionalităţi au sprijinit Bucureştiul. Încet, încet, oraşul a renăscut...
Sacagiu - persoană care transporta în trecut apă potabilă cu sacaua, pentru a o vinde
Sursa: wikipedia.org, historia.ro
Hrușcă și Fuego la români, dar în lume? "Wonderful Christmastime", cea mai ascultată melodie de Crăciun... Cea mai populară băutură își are începuturile în 1886. Cum arată prima sticlă de cola din lume...
