- Nu exista stergere de datorii, ci o restructurare a datoriilor, care permite Greciei sa-si continue programul de realizare a echilibrelor macroeconomice. Grecia are acum sansa redresarii prin efort propriu
- Este clar ca solutia pentru Grecia a fost gasita in primul rand datorita bancilor, care au acceptat o implicare a sectorului privat mult mai mult decat ar fi dorit acum o luna.
- Bancile acceptasera restructurarea a 40% din datoria bancilor, peste noapte s-a ajuns la 50%, doamna Merkel si-ar fi dorit 60%. Ea a fost prima care a spus ca trebuie implicat si sectorul privat. Oricum Germania e cel mai mare platitor.
- Datoriile scadente pe care le avea Grecia in perioada urmatoare au suferit doua operatiuni: una, datoriile imediate se ridicau la circa 100 de miliarde de euro, ele vor fi reesalonate pentru 20 de ani, 15 ani, nu stiu, nu la dobanda care este perceputa Greciei, ci la dobanda zonei euro, care este 1,5 procente, nu 15 cat este perceput euro.
- Grecia nu e iertata, ci ajutata. Este clar ca nu este o solutie morala, dar ce este moral in fata unei crize, decat sa produci un dezastru al zonei euro si al intregii Europe. Ne-ar afecta si pe noi, economia noastra ar fi foarte afectata daca se produce derapajul Greciei.
- Bancile vor incerca sa-si recupereze parte din pierdere. De aceea una din masuri este capitalizarea bancilor, vorbim de 109 miliarde de euro, bancile care au avut un numar mai mare de obligatiuni de stat grecesti scadente acum vor apela la acesti bani.
- Nu exclud posibilitatea ca bancile aflate in aceasta situatie sa incerce o lupta si in zona dobanzilor. Eu m-am temut de reducerea masiva a fluxurilor de capital spre piata romaneasca.
- BNR exercita o supraveghere a bancilor grecesti din Romania, nu sunt semnale ca s-ar fi produs retrageri masive de capital. Noua ne-a fost teama de o eventuala evolutie negativa si am dorit sa ne asiguram intr-un fel sau altul.
- Am stabilit ca nu se va merge pe reduceri de pensii sau pe reduceri de salarii anul viitor. Daca vor fi reduceri, vor fi in zone care pot suporta aceste reduceri.
- Daca am tine-o inainte pe criteriul de la Maastricht, in anul 2015 am ajunge sa imprumutam cam valoarea unui buget de stat. Nu-i joaca. Anul acesta imprumuturile noastre pentru acoperirea deficitelor si pentru rostogolirea datoriilor sunt de 13,2 miliarde de euro.
- Deficitul va fi de1,9 pe cash sau 2,4 pe ESA. Este o falsa impresie ca imprumutand mai mult, adica un deficit mai mare, poti cheltuie mai mult.
Foto: Intact Images
