Cine e Monica Anisie, noul ministru al Educatiei

Urmărește A1 pe Discover

Monica Anisie, noul ministru al educației în guvernul lui Ludovic Orban, este profesoară de Limba și literatura română la Colegiul ”Tudor Vianu” din București. Are 46 de ani si a fost consilier la Cotroceni în mandatul fostului președinte Traian Băsescu și secretar de stat în Guvernul Cioloș.

Monica Anisie a intrat în minister în perioada 2011-2012, când a fost secretar general adjunct la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În perioada 2012-2014 a fost consilier pe educație la Administrația Prezidențială, în mandatul lui Traian Băsescu. După ce a plecat de la Președenție, Anisie s-a întors la minister, unde a fost director al Direcției de Inspecție Școlară, în perioada februarie 2014-ianuarie 2016. În 2016, ea a făcut parte din guvernul tehnocrat, unde a fost secretar de stat sub miniștrii Adrian Curaj și Mircea Dumitru.

Monica Anisie, noul ministru al Educatiei, educație și formare (edu.ro):

1992-1996: Diploma de Licență, Universitatea București, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

2007-2008: Diploma Master, Management educațional, Școala Națională de Studii Politice și Administrative

2007-2009: Diplomă Master, Integrare Europeana si problematica sociala, Facultatea de Științe politice, Sociologie și Relații Internaționale

2009: Certificat, Practica studiilor de impact privind politicile publice în domeniul educației, Secretariatul General al Guvernului

2010: Certificat, mentor, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

2010: Certificat, manager de proiect Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

2011: atestat, OSCINT pentru Management educațional preuniversitar, Academia Națională de Informații

2011: Atestat, Educație pentru Uniunea Europeană

2012: atestat, Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici

2012: certificat, Control intern/managerial, strategie și aplicare, Ministerul Finanțelor Publice

Cum arata declaratia de avere a Monicai Anisie, noul ministru al educatiei (aici)

Conform declaraţiei de avere, Monica Anisie a declarat pe 2018 un venit anual încasat de 49.814 lei – salariu de la Ministerul Educației pentru funcția de director, 26.161 lei de la Colegiul Național Tudor Vianu din București unde este profesor de Limba şi Literatura Română, 9.132 de lei de la Administrația Prezidențială pentru funcţia de consilier în departamentul de educație în perioada noiembrie-decembrie 2018.

Ce propuneri are Guvernul Orban pentru Educaţie

"Prioritatea generală a PNL este de a asigura un cadru normativ previzibil și stabil în sistemul de educație. Pe termen scurt, PNL va lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot crește calitatea procesului educațional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea în practică a viziunii și strategiei din proiectul „România Educată". Demersul de operaționalizare a acestei strategii va respecta aceleași principii de consultare a societății și a experților din domeniu.

PNL va prioritiza componenta de echitate și abordările pedagogice centrate pe elevi/studenți în scopul de a combate cele trei mari crize din educația românească: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariția unei noi generații „pierdute", până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung.

În vederea corelării programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii, se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socio-economici cu scopul dezvoltării programelor din învățământul profesional dual și cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală și cu prioritățile pe termen mediu și lung ale României", se arată în programul de guvernare propus de Guvernul Orban.

Priorități pe termen scurt:

1. Învăţământul preuniversitar:
• Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care să conducă la adaptarea legislației specifice și sprijinirea autorităților publice locale în vederea realizării condițiilor pentru obținerea cu celeritate a avizelor și autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu pentru unitățile de învățământ.
• Refacerea capacității administrative a Ministerului Educației prin evaluări ale personalului și ocuparea prin concurs a funcțiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 și limitarea practicii de delegare în interesul învățământului.
• Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară;
• Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu;
• Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Națională și la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele;
• Revenirea la legislația de organizare a Evaluării Naționale anterior măsurilor de direcționare forțată în învățământul profesional a elevilor care nu obțin media 5 în procesul de admitere în învățământul liceal;

• Compatibilizarea evaluărilor naționale cu programele școlare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu;

• Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de ,,hârtii" şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului;
• Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării școlare;
• Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate);
• Extinderea etapizată a programului ,,Masă caldă" şi creşterea calităţii programelor de ,,After-school" publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil;
• Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi;
• Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituțional existent și stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 și 5;
• Inițierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor și cadrelor didactice și pentru finanțarea transportului școlar intrajudețean.
• Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional.

Învăţământul universitar:
• Inițierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național, permițând universităților realizarea de investiții necesare pentru menținerea competitivității.
• Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea de alegeri corecte și imparțiale la nivelul conducerii universităților;
• Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituționale deja existente și a bunelor practici la nivel național, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților;
• Recredibilizarea studiilor doctorale și dezvoltarea activităților de cercetare prin implicarea specialiștilor din țară și din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii, conform standardelor internaţionale. Demararea imediată a evaluării școlilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS și Consiliul Național al Rectorilor;
• Sprijinirea universităților pentru a-și dezvolta strategiile de internaționalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel național în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituții care vor fi parte a aplicațiilor selectate în cadrul apelului pentru Universități Europene sau care au performanțe deosebite la nivel internațional.

În domeniul Cercetării - Inovării:
• Majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, pentru susținerea atât a cercetării aplicative și a inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră;
• Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experți internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;
• Inițierea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
• Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
• Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană:
o Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP - integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI;
o Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.