Comisia Europeană menţine MCV în cazul României după ce a constatat o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi

Urmărește A1 pe Discover

Comisia Europeană a anunţat marţi că menţine MCV (Mecanismul de cooperare şi de verificare) în cazul României, după ce a constatat o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi şi că nu au fost puse în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă.

Comisia Europeană a adoptat marţi raportul privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de această ţară în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

Raportul publicat astăzi face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV.

Evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019, Comisia a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru.

Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susţinute ale României de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român şi al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat şi Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existenţă a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent şi a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar şi de condiţia ca evoluţia situaţiei să nu invalideze progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat şi o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleaşi preocupări au fost exprimate şi de Consiliu.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV şi au fost formulate opt recomandări suplimentare. Raportul a îndemnat instituţiile-cheie din România să îşi demonstreze angajamentul ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupiei şi să restabilească capacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluţie în care invocă necesitatea cooperării şi riscurile la adresa statului de drept. În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Raportul publicat astăzi face un bilanţ al situaţiei din România din noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisie. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.

Sursa : news.ro