Ce este bine să faci pe 13 septembrie, înainte de Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri respectate de credincioși

Urmărește A1 pe Discover

Ziua de 13 septembrie este cunoscută în calendarul creștin drept Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci și reprezintă un moment numai bun pentru rugăciune și pregătire sufletească și trupească pentru marele praznic de a doua zi, potrivit calendarulcrestinortodox.ro.

În tradiția creștină, în această zi este amintită și Târnosirea Sfintei Biserici a Învierii din Ierusalim, eveniment care are legătură directă cu instituirea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci. În anul 335, pe 13 septembrie, a avut loc sfințirea marii basilici construite de împăratul Constantin cel Mare la Ierusalim, iar în ziua următoare, pe 14 septembrie, Sfânta Cruce a fost înălțată solemn înaintea credincioșilor, mai notează sursa citată mai sus.

Citește și: Înălțarea Sfintei Cruci 2026. De ce se ține post aspru pe 14 septembrie și ce nu este bine să faci în această zi

Ce este bine să faci pe 13 septembrie, înainte de Înălțarea Sfintei Cruci

Pentru credincioși, ziua de 13 septembrie reprezintă un moment prielnic pentru a se pregăti înainte de marele praznic. Întrucât pe 14 seprembrie este rânduit post aspru, pe 13 septembrie este bine să pregătești gospodăria, terminând treburile grele din ogradă.

Seara, credincioșii merg la Biserică pentru rugăciune și participarea la slujbele rânduite. Este un moment potrivit pentru a cere iertare, sănătate, pace în familie și putere pentru a putea trece peste încercările vieții. De asemenea, ziua de 13 septembrie poate fi privită ca o ocazie de reculegere pentru cinstirea Sfintei Cruci din ziua următoare.

Una dintre cele mai potrivite pregătiri înainte de o mare sărbătoare creștină este împăcarea cu cei apropiați. Credincioșii sunt îndemnați să lase la o parte supărările și conflictele și să întâmpine praznicul din 14 septembrie cu iertare și apropiere de Dumnezeu.

Tot pe 13 septembrie, mulți oameni pregătesc un pomelnic pentru cei vii și cei răposați, precum și pentru cei bolnavi. De altfel, în tradiție românești de Înălțarea Sfintei Cruci apare și obiceiul de a da de pomană pentru sufletele celor adormiți. Astfel, mulți gospodari pregătesc din timp vase, ulcele noi și colacii care vor fi împărțiți a doua zi, de pomană.

Așadar, pentru cei care vor să respecte tradiția, 13 septembrie poate fi privită ca o zi de pregătire pentru sărbătoarea de a doua zi. Rugăciunea, mersul la biserică, împăcarea cu cei apropiați și pomenirea celor adormiți sunt gesturi prin care credincioșii pot întâmpina cu sufletul liniștit Înălțarea Sfintei Cruci.

Citește și: Când începe postul Crăciunului în 2026 și cât durează. Zilele cu dezlegare la pește

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

În popor, se mai spune că Ziua Crucii, din 14 septembrie, este data care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei, potrivit crestinortodox.ro.

Calendarul popular consemneaza această zi și sub alte denumiri, cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Prima denumire este răspândită, mai ales, în zonele deluroase și sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

Denumirea de Ziua Șarpelui este cunoscută mai peste tot în țară și a pornit de la credința că, în această zi, șerpii încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvara următoare. La sate, încă se mai crede că, înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică, numită „piatra nestemată”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor, mai notează sursa citată mai sus.

Tot de Ziua Crucii, se obișnuiește să se strângă ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăguna, năvalnic), care se duc, împreună cu buchetele de flori și cu busuiocul, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite.

Apoi, plantele sfințite se păstrează în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie pentru vindecarea bolilor.

Potrivit tradiției, busuiocul sfințit de Ziua Crucii se punea în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

În aceasta zi, în Bucovina, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod vițe de castraveți și cruci de busuioc sfințit crezând că, în acest fel, vor beneficia de rod bogat toamna viitoare, mai notează crestinortodox.ro.