Urmărește A1 pe DiscoverÎnălțarea Sfintei Cruci este considerată, alături de Vinerea Mare, una dintre cele mai riguroase perioade de post din an. Nu este numai o sărbătoare religioasă, ci și o lecție de credință. Prin postul aspru din această zi, credincioșii își exprimă respectul pentru Patimile îndurate de Iisus Hristos și caută să participe spiritual și trupesc la jertfa Sa.
Citește și: Când este următoarea sărbătoare cu cruce roșie după Sfânta Maria Mică
Înălțarea Sfintei Cruci: Sărbătoare cu cruce roșie în calendar. De ce se ține post aspru pe 14 septembrie
Spre deosebire de alte sărbători religioase, Înălțarea Sfintei Cruci nu este asociată cu o stare de bucurie, ci cu doliu și cu aducerea aminte de Patimile lui Hristos.
Postul aspru din această zi este o formă de solidaritate cu suferința Mântuitorului și de participare spirituală la jertfa Sa.
„Este obligatoriu pentru români ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să țină post aspru sau chiar post negru, întrucât sărbătoarea amintește de Patimile și răstignirea Mântuitorului pe Golgota. Prin această jertfă personală, credincioșii își aduc aminte de suferința pe care Hristos a îndurat-o pentru mântuirea lumii și își apropie sufletul de spiritul de pocăință și rugăciune”, a explicat Părintele Gabriel Cazacu pentru Digi24.
Postul aspru din 14 septembrie înseamnă abținere totală de la carne, lactate, ouă, pește, dar și de la vin și ulei.
În unele comunități monahale, precum și între credincioși, se practică chiar post negru, adică renunțarea la orice tip de hrană și băutură până seara, la apus, mai notează sursa citată.
Potrivit tradiției creștine, postul nu este numai o formă de abținere de la mâncare, ci și o înălțare spirituală. Perioada de post presupune renunțarea la anumite alimente, dar și de la fapte, gânduri și acțiuni păcătoase.
Citește și: Când începe postul Crăciunului în 2026 și cât durează. Zilele cu dezlegare la pește
Ce nu este bine să faci pe 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci
Tradiția populară spune că în această zi nu este bine să mănânci fructe sau legume cu formă rotundă ori care, prin secționare, amintesc de semnul crucii, cum ar fi: usturoi, prune, nuci, pepene sau mere, potrivit Antena 3 CNN.
Tot în această zi, marcată cu cruce roșie în calendarul creștin, se interzic muncile grele la câmp sau treburile casnice, pentru a cinsti cum se cuvine sărbătoarea. De asemenea, nu se fac nunți, botezuri sau petreceri zgomotoase, atmosfera fiind una de reculegere.
În această zi, credincioșii sărbătoresc două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci.
Primul este legat de aflarea Crucii pe care S-a jertfit Iisus Hristos și înălțarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului în fața poporului, la 14 septembrie 335. Al doilea eveniment este reprezentat de aducerea Sfintei Cruci de la perși la Ierusalim în vremea împăratului Heraclius, potrivit crestinortodox.ro.
Tradiția spune că, în vremea împăratului Constantin, au fost descoperite trei cruci. Pentru că nu se știa care din ele este Crucea lui Hristos, acestea au fost atinse, pe rând, de trupul unei femei moarte. În momentul în care a atins Crucea Sfântă, ea a înviat.
După această minune, Patriarhul Macarie a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Pentru creștini, această zi are o puternică încărcătură emoțională și religioasă, bisericile fiind pline de oameni care participă la slujbe speciale de Înălțarea Sfintei Cruci.
Când este următoarea sărbătoare cu cruce roșie după Sfânta Maria Mică...
