150 de ani de la primele monede...bătute! Turcii nu ne-au lăsat, dar tot am scos 196.000 de bucăți!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pe 24 februarie 1870 este inaugurată oficial Monetăria Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, colț cu strada Monetăriei, pe locul unde se va ridica, după 1912, Muzeul Țăranului Român. Vor fi bătute moneda de 1 leu de argint și cea de aur, de 20 de lei (din care se vor trage, în total, 196.000 de bucăți).

Matrițele au fost realizate de gravorul W. Kulbrich. În ciuda protestelor Turciei, monetăria va continua să bată monedă până în 1890, după care moneda metalică românească va fi emisă numai în străinătate. Până în 1900, când va fi dezafectată, vechea monetăria va emite doar medalii. Abia în decembrie 1935, prin constituirea Monetăriei Naționale din strada Fabrica de Chibrituri, se va relua baterea în țară a monedelor metalice.

Inaugurarea Monetăriei Naționale a fost rezultatul direct al Legii pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale, necesar eliminării haosului monetar generat de prezența pe piața internă a unui număr impresionant de monede străine.

Totodată, anul 1870 a fost unul de o importanță deosebită în istoria noastră, când România a decis, ca stat independent, să înființeze Monetăria Statului, marcând astfel simbolul unității, independenței și suveranității statale.

Anul acesta se dovedește a fi un an roditor pentru Regia Autonomă Monetăria Statului, care aniversează 150 de ani de la baterea primelor monede. Recunoscându-i însemnătatea deosebit de mare a acestei entități, trebuie să ne aplecăm asupra factorilor care au consacrat-o și care i-au cristalizat valorile, pe care astăzi le poartă strâns în componența sa.

Una dintre valorile incomensurabile pe care instituția le denotă este importanța sa prin producerea numerarului necesar de monedă pe care Banca Națională a României le utilizează. Trebuie menționat că producerea de monetar se realizează atât pentru Romania, cât și pentru statele partenere, state care nu dețin o monetărie proprie și pentru care Monetăria României substituie necesarul monetar ce trebuie alocat acestor țări.

An de an planurile medalistice pe care Monetăria le realizează au ca scop reliefarea celor mai importante sărbători, evenimente, personalități și, de asemenea, aspecte relevante referitoare la faună și floră. Fiecare eveniment istoric este marcat de producția Monetăriei prin lansarea unor medalii ce au la baza poveștile cu și despre marii istorici. Astfel că, prin prisma acestor emisiuni medalistice, Monetăria dorește să reîmprospăteze memoria conaționalilor săi cu privire la principalele sărbători care au menirea de a bucura țara prin prisma marii lor însemnătăți, cu privire la marile evenimente si la marile personalități ale țării, care prin contribuția lor in diferite moduri au consolidat statul de drept care România este astăzi.

În perspectiva adoptării monedei euro, Monetăria a demarat în ultimii ani un amplu program de retehnologizare și desfăşoară schimburi de experienţă cu monetării din Uniunea Europeană în vederea îmbunătăţirii posibilităţilor sale tehnice, astfel încât să îndeplinească cerinţele impuse de Banca Centrală Europeană monetăriilor care fabrică moneda europeană unică.

Monetăria Statului a demonstrat, pe parcursul celor 150 de ani de existență, rolul și importanța acestei instituții în istoria țării, baterea de monedă în țară dovedindu-se nu doar necesară dar și rentabilă din punct de vedere economic.