Urmărește A1 pe DiscoverPe 14 octombrie 1802, de Sfânta Parascheva, o zi fatidică pentru România. Fără să aibă habar, românii trăiau o zi istorică, pentru că atunci a avut loc cel mai puternic cutremur din istoria ţării noastre.
Cu o magnitudine aproximativă de 7,9 - 8,2 grade, estimată mult mai târziu, din arhive, cel mai mare seism vrâncean s-a simţit și în Moscova, Sankt Petersburg și Marea Egee. Pur şi simplu îngroziţi, oamenii au povestit că a durat peste zece minute şi l-au botezat "Cutremurul cel mare", nume care a rămas scris în paginile de istorie. De fapt, totul a ţinut 2 minute şi jumătate şi, în mod surprinzător, au fost înregistrate doar patru victime.
Călugărul Dionisie Eclesiarhul scria: “s-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.
O altă mărturie se răspândea din vorbă-n vorbă: "În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-a cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi."
Turnul Colţei - imediat după cutremur
În opera "Istoria Bucurescilor", Gheorghe Ionescu-Gion scria: „cocoşii, câinii, caii, boii dau de mai nainte semne de o groază nepricepută şi când au început sguduielile, ceva asurzitor şi ne mai auzit, nesce strigăte, sbierete, mugete, urlete s-au ridicat către ceruri, amestecându-se cu sgomotul duduiturilor cari se rotocoliau pe sub pământ. Fiă-care se aştepta ca pământul să-i crape sub picioare şi să-l înghită în adâncurile sale”, potrivit historia.ro.
După seism, a fost ordonată refacerea imediată a clădirilor distruse de cutremur. Și pentru că românul e inventiv şi se adaptează rapid, primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii. Cum? Au ridicat preţurile lucrărilor la un nivel uriaş...
TURNUL COLŢEI - mândria Bucureştiului
Turnul Colței a fost construit între 1709 -1714, fiind conceput și realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colțea. Pe atunci, era edificiul cel mai înalt din București. Cutremurul din 1802 l-a afectat grav, iar mărturiile din acea perioadă sunt grăitoare: "La șapte ceasuri din zi s-au surpat foișorul din jos și cu un colț de zid, până la foișorul de piatră". A rezistat eroic în urma seismului şi o mare parte a construcţiei a fost refăcută de lemn. În perioada 1835-1846 a fost demolată vechea mânăstire, turnul având funcția de foișor de foc. A fost demolat și el în august 1888, pentru că structura sa era deja foarte șubredă și exista riscul prăbușirii totale în orice clipă. Un alt monument ras de pe faţa pământului...
