AFP: Pădurile şi pădurarii români, ameninţaţi

Doi angajaţi ai oficiului român al pădurii Romsilva au fost ucişi în sectoare diferite în ţară, unde se aflau în misiuni de patrulare.

Unul dintre paznici, Liviu Pop, un pădurar din Maramureş (nord), a fost împuşcat pe la spate imediat după ce a avertizat la telefon că a surprins trei persoane care tăiau ilegal lemn. Cu o lună mai înainte, unul dintre colegii săi din Iaşi (nord) a fost lovit cu securea în cap.

Aceste omucideri au îndreptat reflectoarele asupra acestui flagel al defrişării clandestine a pădurilor române, de care sunt învinovăţite puterile publice, considerate incapabile să acţioneze eficient.

Pădurarii au manifestat în două rânduri, în octombrie şi noiembrie, pentru a-şi exprima nemulţimirile. Potrivit Romsilva, 185 de agenţi au fost agresaţi în cadrul serviciului din 2014.

MULTINAŢIONALE

Aproximativ zece pădurari intervievaţi de AFP au dat asigurări că au fost ameninţaţi sau atacaţi. Salariul lor mediu nu depăşeşte 2.000 de lei (420 de euro).

Pentru această remuneraţie, ”eu trebuie să supraveghez singur 1.000 de hectare”, declară pentru AFP Valentin Dirig, în vârstă de 43 de ani, care cutreieră păduri în Neamţ (nord-est) de aproximativ 15 ani. ”Este foarte periculos să faci această meserie”, dă el asigurări.

În România - unde pădurile acoperă o treime din suprafaţa ţării (şapte milioane de hectare) - filiera lemnului reprezintă aproximativ 126.000 de locuri declarate şi 3,5% din PIB.

O parte a arborilor tăiaţi este folosită la încălzire, în zona rurală, unde trăieşte în continuare un român din doi. Piaţa internaţională a mobilei şi bricolajului consumă altă parte din această resursă, prin implantarea în România a mai multor grupuri străine, inclusiv numele greu austriac Schweighofer, care lucrează cu mulţi intermediari locali.

În 2015, Curtea română de Consuri a tras un semnal de alarmă, apriciind că 80 de milioane de metri cubi de lemn, în valoare de cinci miliarde de euro, au fost tăiate în mod ilegal din 1990 în 2012.

În acelaşi an, iar apoi din nou 2017, Guvernul a înăsprit controlul exploatărilor forestiere şi sancţiunile aplicabile, dând asigurări că despădurirea criminală este de-acum sub control.

Potrivit Romsilva, volumul de lemen tăiat ilegal s-a ridicat la 206.000 de metri cubi în 2018, dintre care 31.000 de metri cubi provenind din păduri publice.

Aproximativ jumătate dintre pădurile române aparţin unor entităţi private. Pădurarul Valentin Dirig considră că ”problema vine de la proprietari privaţi, care şi-au recuperat terenurile după căderea comunismului şi care cred că pot face orice”.

BĂTĂLIA CIFRELOR

Asociaţii de apărarea mediului, foarte active în a denunţa o ”mafie a lemnului”, apreciază că volumele de lemn tăiat ilegal este larg subestimat de stat.

În 2015, expertul Gheorghe Marin a fost însărcinat de Guvern să întocmească un inventar al pădurilor. El a estimat la 20 de milioane de metri cubi tăierile de copaci ”nedeclarate” anual, aproape dublu faţă de volumul înregistrat oficial. Această cifră, dezvăluită luna trecută de presă, a fost scoasă însă din raportul expertului, autorităţile punând la îndoială calcularea ei.

”Este de ajuns să te uiţi la numărul de camioane care transportălemn, pentru a înţelege că despădurirea scapă de sub orice control”, afirmă Cristian Neagoe, un oficial de la ONG-ul Greenpeace.

Şiretlicurile în vederea acoperirii unei activităţi clandestine sunt numeroase. ”Unele companii efectuează două transporturi în baza unei singure autorizaţii”, afirmă Radu Melu, un specialist în această problemă de la Fondul Mondial pentru Natură (WWF).

În afară de lăcomia unor exploatanţi, traficul de lemn este o resursă pentru populaţii fără alt mijloc de subzistenţă. În uciderea pădurarului de la Iaşi, poliţia a arestat un asolescent în vârstă de 17 ani care fura lemn.

Greenpeace acuză Ministerul Mediului de faptul că întârzie să pună în aplicare un sistem eficient de control al transportului lemnului şi că a oprit în 2017 folosirea imaginilor satelitare în supravegherea pădurilor.

În 2018, un studiu foarte detaliat al ONG-ului cu privire la practicile grupului Schweighofer - suspectat că trece cu vederea originea lemnului - a antrenat o spectaculoasă operaţiune a poliţiei în locuri ale grupului în România şi deschiderea unei anchete judiciare.

În regiunea Valea Rea, în Carpaţi, pădurea prezintă răni adânci. Midorel Badescu, un inginer forestier în vârstă de 59 de ani, cunoaşte fiecare potecă din zonă şi dă asigurări că treiproprietari sunt vizaţi de mai mulţi ani într-o anchetă.

”Puţin contează dacă sunt condamnaţi sau nu”, spune el, ”ceea ce vreau este să fie obligaţi să reîmpădurească”.

Sursa : news.ro