Unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi de muzică uşoară a generației de aur, Alexandru Jula, a murit.
Artistul preferat al însuși dictatorului Nicolae Ceaușescu a fost internat, lunea trecută, în spital, după ce i s-a făcut rău în scara blocului în care locuieşte. Medicii au stabilit că a fost victima unui accident vascular cerebral și nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.
„Apelul la numărul unic de urgenţă a fost înregistrat luni dimineaţă, la ora 7.30. Echipajul de pe ambulanţă i-a acordat primul ajutor, simptomele indică un accident vascular. Nu ştiu cât este de grav, dar avea deficit motor, era căzut atunci când a fost găsit”, a declarat luni directorul Serviciului de Ambulanţă Galaţi, Mihai Polinschi.
Alexandru Jula ar fi împlinit 84 de ani în luna iulie. Artistul a înregistrat numeroase albume, a participat la diverse concursuri muzicale în ţară şi în străinătate şi a câştigat premii pentru interpretare.
În Mamaia, o terasă a fost „botezată” după un șlagăr de-al său
Cariera artistică a interpretului de muzică uşoară a început în 1954 când Alexandru Jula s-a alăturat trupei de la Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi, iar în televizune a debutat în anul 1962. Artistul avea în repertoriu șlagăre care au încântat generații întregi, de la „Soţia prietenului meu”, „Mi-ai adus iar primăvara” şi „Pisica neagră” (puţini ştiu că, în Mamaia, există o terasă botezată astfel, după celebrul său şlagăr), până la „Cântaţi cu bunicu”.
De-a lungul anilor, a imprimat peste 300 de piese. A încercat mereu să infirme ideea potrivit căreia „dacă nu te muţi în Capitală, nu exişti”.
A transformat Galațiul într-o capitală a muzicii
A adus la Galaţi, orașul în care locuia, aproape toate numele mari ale muzicii uşoare româneşti, atât în emisiunile pe care le modera, cât şi în spectacolele Teatrului Muzical având genericul „Jula şi prietenii”.
Piesa cea mai cunoscută a cântăreţului este „Soţia prietenului meu", pe care i-a cântat-o la cerere dictatorul Nicolae Ceauşescu, în cadrul unor petreceri private. „Soţia prietenului meu”, melodia pe care, din 1965, o asociem numelui său („Dacă merg undeva şi nu cânt piesa asta, m-am dus degeaba!”, recunoaşte maestrul), nu a fost scrisă pentru Alexandru Jula, ci pentru un coleg al său care a cântat-o o singură dată.
Hitul este de fapt o adaptare în limba română a unei piese compuse și cântate de un francez, Enrico Macias - "La femme de mon ami".
„Dacă merg undeva şi nu cânt piesa asta, m-am dus degeaba!”, obișnuia să povestească Jula. Macias ar fi exprimat în artă drama pe care el însuși a trăit-o: s-a îndrăgostit de soția celui mai bun prieten și pentru că ar fi fost o poveste de dragoste interzisă, a tăinut-o ani de-a rândul pentru ca mai apoi să aibă curajul să compună o melodie superbă...
