”Primăria Capitalei şi-a propus să reabiliteze din fonduri proprii în acest an, potrivit datelor din buget, numai 137,5 kilometri din cei aproape 4.000 kilometri de conducte cât măsoară reţeaua de termoficare a Bucureştiului. Asta în condiţiile în care peste 80% din reţea, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, datează din anii ‘60-‘70 şi necesită reparaţii majore. Dincolo de gradul semnificativ de uzură şi de pericolul de avarii, apa caldă transmisă prin această reţea plină de rugină şi petice tinde să devină un pericol pentru sănătate”, arată analiza.
Astfel, riscul ca Bucureştiul să rămână fără apă caldă şi căldură, în orice moment, este unul major, sistemul de termoficare aflându-se în pragul colapsului, afirmă analiştii de la Frames.
”Avaria majoră de zilele trecute, în urma căreia zeci de mii de bucureşteni din sectoarele 2 şi 3 au rămas fără căldură sau apă caldă, este doar un exemplu care demonstrează cât de gravă este situaţia. Pe măsură ce lucrările de reabilitare întârzie, reţeaua se degradează şi mai mult, iar consecinţele vor fi pe măsură”, afirmă analiştii de la Frames.
La reţeaua de termoficare administrată de Termoenergetica sunt racordate, în prezent, peste 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat ( inclusiv şcoli şi spitale) şi firme particulare.
În prezent, din cauza gradului major de degradare a reţelei de termoficare, presiunea din conducte, în sezonul de iarnă, a scăzut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari şi chiar sub acest nivel.
Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare
Aşa s-a ajuns ca Elcen să fie nevoită să pompeze în reţea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.
”Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore”, arată analiza.
În 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte.
”Nu se ştie exact cât s-a realizat din acest plan. RADET/Termoenergetica nu au prezentat nicio informare concretă, cu obiective îndeplinite”, spun analiştii.
O estimare a venit doar de la primarul general Gabriela Firea.
”Actuala administraţie RADET a reuşit să reabiliteze 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenţia de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiţi în sistemul de termoficare”, a spus ea.
În domeniul energiei termice, muncipalitatea şi-a propus în acest an investiţii de aproximativ 1,6 miliarde de lei, ce includ, pe lângă reabilitarea celor 137,5 kilometri de reţea, modernizarea CT Amzei, Luterana şi Rosetti, proiecte amânate sau rămase nefinalizate încă din anii trecuţi.
Alexandru Burghiu, fostul şef al defunctei RADET şi actualul şef la Termoenergetica, anunţa, la finele anului trecut că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.
Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare este de peste 3 miliarde de euro
”Suntem gata cu caietul de sarcini şi în curând vom scoate la licitaţie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene”, a spus el.
Potrivit estimărilor specialiştilor, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro.
”Dincolo de planuri, relevant este că niciunul dintre aceste obiective, pe fonduri UE, cel puţin din datele prezentate, nu este gata să fie pus în practică în 2020”, spun experţii de la Frames.
Odată cu falimentul RADET, gestiunea reţelei de termoficare a fost preluată, de la 1 decembrie 2019, de noua societate Termoenergetica.
Problema datoriilor istorice ale RADET către Elcen a ajuns în justiţie, iar Termoenergetica a pornit cu un nou contract, despre care directorul general CMTEB, Alexandru Burghiu, a declarat că va fi mult mai favorabil.
Noul pas s-a făcut şi prin introducerea în contractul dintre CMTEB şi Primăria Municipiului Bucureşti a posibilităţii plăţii unui avans de 50%, astfel încât noua companie să aibă asigurat un cash flow, pentru plata facturilor de energie termică în perioada estivală, atunci când se generează penalităţi din cauza caracterului sezonier al activităţii de furnizare a energiei termice.
„Acest contract (Elcen-RADET- n.r) a fost mai mult decât dăunător pentru RADET Bucureşti şi vedem efectele lui prin penalitatile cumulate, in valoare de 3,7 miliarde de lei. Am reuşit şi am înlăturat o parte din clauzele ce au condus la aceste penalităţi. Am reuşit şi am scos această decalare de zece zile de la data facturării de Elcen şi data la care noi facturăm la cetăţeni’’, a afirmat Burghiu.
Numai că, de atunci, potrivit Elcen, noua societate nu a respectat acest contract.
”Din cauza neachitării de către PMB şi Termoenergetica a plăţilor pentru agentul termic destinat locuitorilor Municipiului Bucureşti, Elcen se apropie periculos de situaţia în care nu va putea plăti materia primă, gazul natural, către furnizorul Romgaz şi nu va putea efectua plata salariilor propriilor angajaţi. La rândul său, furnizorul de gaz ar putea sista livrarea materiei prime ca urmare a neîncasării contravalorii pentru gazele livrate, ceea ce ar putea conduce la întreruperea furnizării apei calde şi a căldurii la consumatori”, a afirmat Elcen, recent, într-un comunicat de presă.
Consilul General al Capitalei a majorat capitalul social al Termoenergetica cu 645,88 milioane lei, însă banii au rămas doar pe hârtie, mai spun analiştii.
”Fără o finanţare solidă şi fără un plan eficient care să determine restructurarea şi reorganizarea activităţii de furnizare a căldurii şi apei calde în Bucureşti, Termoenergetica riscă să o ia pe urmele defunctei RADET”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Subvenţiile la încălzire şi apă caldă, eliminate din 2021
În lipsa unei strategii viabile pentru refacerea sistemului de termoficare, problemele financiare ale noii societăţi Termoenergetica riscă să se accentueze pe viitor, mai cu seamă că, din 2021, mare parte dintre bucureşteni nu vor mai primi subvenţii, astfel că facturile vor fi cu mult mai mari, potrivit Frames.
Decizia este prevăzută de Legea privind venitul minim de incluziune, ce modifică radical sistemul de acordare a subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor. Aceasta trebuia aplicată de la 1 aprilie 2019, însă a fost amânată de Guvern până la 1 aprilie 2021.
”În prezent, bucureştenii plătesc doar o mică parte din preţ. O gigacalorie (cantitatea de energie necesară pentru a încălzi apa de pe ţevi) costă acum 495,51 lei, din care bucureştenii achită doar 163 de lei. Restul sumei este acoperită de Primaria Capitalei, prin subvenţie. Din 1 aprilie 2021, modul de acordare a subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociaţiile de proprietari/locatari şi, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureşteni ar urma să achite facturi aproape duble faţă de cele din prezent”, arată analiza Frames.
Chiar dacă există deja o lege care urmează să intre în vigoare, urmare a calendarului privind eliminarea tutoror preţurilor reglementate stabilit împreună cu Comisia Europeană, primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, a anunţat că PSD se va opune eliminării suvenţiilor.
Într-o declaraţie recentă, primarul a afirmat că ”se va ajunge la triplarea facturilor la întreţinere”, fără însă să vină cu soluţii alternative la eliminarea subvenţiilor, aşa cum prevede legislaţia UE.
Cu datorii istorice de miliarde de lei, fără investiţii în reabilitarea conductelor, fără bani de subvenţii şi fără niciun ban din fonduri UE, misiunea municipalităţii va fi una cu adevărat imposibilă în 2020, potrivit analizei.
”Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-şi asume pericolul şi să ia măsuri concrete pentru a evita consecinţele negative majore în plan economic şi social”, spun experţii.
Potrivit datelor din buget, subvenţiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă şi căldură, şi pentru Societatea de Transport Bucureşti (STB) sunt estimate la 1,6 miliarde lei.
"În condiţiile în care investiţiile bugetate sunt sub semnul întrebării, iar reabilitarea reţelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura şansă pentru Bucureşti este ca, după alegerile locale şi generale, noua administraţie să intervină şi să identifice soluţiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic şi pentru finanţarea refacerii sistemului de termoficare", mai arată analiza Frames.
Sursa : news.ro
Despărțirea care a durat 500 de ani. Tapiseriile lui Rafael se întorc în Capela Sixtină, pictată de rivalul Michelangelo... Mesaj DUR pentru toți elevii de la o profesoară de origine română care predă în Franța: "Nu știu câți dintre voi aţ...
