O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure.
”În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia ’aurului verde’, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani”, spun analiştii Frames.
Ei afirmă că business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, astfel că pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.
”Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)”, adaugă ei.
Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2,4 miliarde euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 miliarde lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 milioane lei în 2010 la 678,1 milioane lei în 2018.
”2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euro”, afirmă analiştii companiei de consultanţă.
Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.
Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.
”După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cel mai mare exploatator de lemn, HS Timber Productions
Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită HS Timber Productions, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.
Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro).
”Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii.
Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.
Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ”aurului verde” al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro).
În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.
În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.
Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).
Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).
Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aproximativ 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.
”Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80% din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan”, afirmă analiştii de la Frames.
Piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos
Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat.
Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.
”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.
Analiza Frames arată că situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale.
Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu.
”Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.
Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri.
”Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”, arată analiza.
Potrivit experţilor, trebuie făcută o diferenţă clară între cei care exploatează legal pădurile din România şi cei care o fac ilegal.
”Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.
Sursa : news.ro
Rezultate PISA 2018: Dezastru în învățământul din România! Procentul analfabetismului funcțional a crescut la 44%... Avertisment pentru români, înainte de Sf. Nicolae și Crăciun! Jucării periculoase, puse la vânzare în magazine! Cum arat...
