Boboteaza: traditii si obiceiuri romanesti

Boboteaza, celebrata in ziua de 6 ianuarie, este sarbatoarea care, impreuna cu Sfantul Ion, incheie ciclul sarbatorilor de iarna. In aceasta zi se sarbatoreste botezul lui Iisus Hristos in apele Iordanului.

Publicat: Joi, 05 Ianuarie 2012, 00:00 | Actualizat Joi, 28 Iunie 2012, 21:50

MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

In traditia populara romaneasca, Boboteaza este o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului.

Ziua de 6 ianuarie vine cu numeroase traditii si obiceiuri, atat religioase, cat si pagane, dar care reprezinta frumoasa, complexa si stravechea cultura romaneasca.

In ajun de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa, pentru a sfinti locuinta. Acesta este urmat de o ceata de copii imbracati in alb care colinda si striga Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste).

De Boboteaza are loc "Sfintirea mare a apei". In urma slujbei oficiate de preot, apa devine agheasma. Agheasma nu se strica, are proprietati vindecatoare si de purificare, si este utilizata de crestin pentru vindecarea bolilor sau pentru sfintirea obiectelor si a caselor.

Articolul continuă după reclamă

Traditia continua cu sfintirea tuturor apelor din comunitate, a fantanilor, raurilor sau lacurilor. Preotul satului, insotit de locuitori si de barbati curajosi, arunca crucea in largul apei. Barbatul care invinge frigul si apele involburate pentru a gasi obiectul sfant, este ferit de boli si de rele tot anul.

In unele zone ale tarii, se practica afumarea grajdurilor si a animalelor din ograda, aprinderea focurilor pe camp numit "Focul de Boboteaza" sau colindatul. Aceste practici au rolul de a indeparta raul si de a purfica locul. Conform traditiei ortodoxe, crestinii trebuie sa manance grau fiert si sa se bea vin rosu, dar numai dupa ce au tinut post negru si dupa ce preotul le-a sfintit casa.

Un alt obicei spune ca femeile nu au voie sa spele rufe timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia purificate.

Noaptea de Boboteaza este o ocazie speciala pentru fecioare de a-si visa ursitul. Pentru aceasta, tinerele trebuie sa ia un fir de busuioc sfintit si sa-l aseze sub perna. Acesta o va ajuta sa-si viseze alesul.

In alte zone, fecioarele pregatesc in ajun o turta cu sare. Inainte de culcare, turta se mananca, iar daca in vis iti apare un barbat care iti ofera apa, acela va fi ursitul. Daca te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca te vei casatori in acel an.

Iordanitul femeilor este un alt obicei romanesc din nordul tarii. Femeile se aduna intr-o casa, aduc bucate alese, danseaza si canta pana in zori. De dimineata, acestea umbla pe ulitele satului si ameninta cu aruncatul in rau pe orice barbat care le iese in cale. Tot acum, fetele tinere sunt integrate in comunitatea femeilor maritate. Fecioarele sunt udate cu apa din fantana sau din rau.

Ziua de Boboteaza prevesteste cum va fi vremea si rodul pamantului tot timpul anului. Astfel, daca va fi crivat, anul va fi rodnic, iar daca pomii vor fi plini de promoroaca, va fi belsug sanatate.