„Am avut nenumărate ședințe de guvern pe această temă, situația este complexă, critică și știu că ministrul de Interne cu toți ministrii de resort implicați lucrează pentru găsirea unei soluții. Este un risc biologic care l-am semnalat de la început, că este evident. Corpurile care sunt în putrefacție sub apă, în regim anaerob, sunt un risc biologic mare”, a spus Victor Costache, citat de Știri pe Surse.
Nava sub pavilion Palau, care avea la bord 14.600 de oi, s-a răsturnat în Portul Midia în 24 noiembrie. Autoritățile au reușit să salveze doar 254 de animale.
Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine).
Administrația Porturilor Constanța a anunțat că două firme românești și trei străine s-au arătat interesate, până acum, să scoată epava cu oi din Portul Midia. Potrivit sursei citate, a fost finalizat caietul de sarcini și până vinerea viitoare se va decide care firmă se va ocupa de ranfluarea navei răsturnate.
Reprezentanții Administrației Porturilor susțin că operațiunea este complexă, ținând cont că vasul este plin cu leșuri de oi, care cântăresc aproximativ 635 de tone.
În ceea ce privește cheltuielile pentru recuperarea navei, directorul Administrației Portuare, Daniela Șerban, a declarat, vineri, că nu poate face o estimare a costurilor, fiind un caz în premieră, dar că speră că va reuși să oblige asiguratorul armatorului navei să suporte toate cheltuielile.
„Având în vedere că este o incită închisă și o cantitate mare de masă organică aflată în descompunere, aceasta poate să ducă, în câteva săptămâni, la un fenomen de anoxie, de dispariție a oxigenului din zona respectiva, și acest fenomen e însoțit de mortalitatea tuturor organismelor marine din corpul de apă respectiv. Dacă ar fi masă deschisă, problemele nu ar fi la fel de mari, iar peștii ar putea să consume din această materie organică. Aici nu ajung nici curenții marini.
„Felicit autoritățile care patrulează și culeg cadavrele care pot ajunge pe țărm. Pe orice cadavru se pot devolta cultuti bactriene, inclusiv și cele de tipul antraxul care ar putea reprezenta o amenințare pentru sănătatea publică. Mă îndoiesc că pot fi scoase foarte ușor. E riscant și dificil și cu niște costuri destul de mari”, explică biologul.
„Cam două, trei săptămâni după moartea lor vor fi întregi, după aceea pot apărea procedee care pot duce la dezmembrarea acestora și implicit la o difuzie a materiei organice în apă”, explică Răzvan Popescu Mireceni, biolog.
