Urmărește A1 pe DiscoverSoluția găsită de autorități și angajatori este atragerea muncitorilor din Asia, însă procesul este complex, iar integrarea lor nu este întotdeauna ușoară. Printre cei peste 150.000 de muncitori asiatici care lucrează deja în România se numără și angajați din Nepal, care vin să ocupe posturi în supermarketuri, restaurante sau construcții.
Un exemplu concret este povestea unui nepalez angajat la un supermarket din București. El câștigă un salariu lunar de 2.400-2.500 de lei, la care se adaugă beneficii oferite de companie, cum ar fi cazarea și mesele. Totuși, cea mai mare provocare pentru el este drumul spre muncă. „Cel mai greu este drumul spre muncă. Facem o oră și jumătate până la serviciu și tot atâta la întoarcere. Este greu pentru că muncim opt ore în supermarket și pierdem trei ore pe drum”, povestește acesta.
Criza forței de muncă – un motor pentru imigrația din Asia
Guvernul României a aprobat aducerea a încă 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene în 2025, pe fondul nevoii acute de angajați în sectoare precum construcțiile, activitățile poștale, restaurantele și comerțul. Printre cei mai numeroși sunt muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India și Pakistan. Majoritatea, șapte din zece, prestează munci necalificate, dar salariile pe care le câștigă în România sunt de multe ori mult mai mari decât în țările de origine.
Potrivit firmelor de recrutare, un angajat asiatic cu experiență sau calificări poate câștiga peste 7.000 de lei pe lună, dar cei care lucrează în posturi necalificate, cum este cazul lucrătorilor din supermarketuri, au salarii mai modeste. Cu toate acestea, pentru mulți dintre ei, veniturile sunt suficiente pentru a-și ajuta familiile rămase acasă, potrivit observatornews.ro.
Integrarea muncitorilor străini – o provocare
Procesul de integrare a muncitorilor asiatici nu se limitează doar la locul de muncă. Potrivit Melania Pop, director al unei firme de recrutare, este esențial ca aceștia să fie ajutați să se acomodeze în România. „Integrarea înseamnă să le explici legislația țării, să îi ajuți cu documentele, să le oferi acces la cursuri de limba română și să le traduci procedurile de la locul de muncă în limba lor”, explică aceasta.
Citește și: Cum poți să plătești RCA la jumătate de preț dacă locuiești în Capitală sau în Ilfov. Ce trebuie să faci
Cu toate acestea, mulți muncitori asiatici aleg să plece mai departe spre țările din Vestul Europei, folosind România ca pe o trambulină. Statisticile arată că trei din zece muncitori din Asia părăsesc țara după aderarea României la spațiul Schengen, ceea ce complică și mai mult situația de pe piața forței de muncă.
Criza forței de muncă din România continuă să impună provocări majore economiei. În timp ce angajatorii și autoritățile se străduiesc să atragă muncitori străini, poveștile acestora, precum cea a lucrătorului nepalez din supermarket, scot în evidență dificultățile de integrare și sacrificiile pe care aceștia le fac pentru un trai mai bun. România reușește să ofere oportunități, dar drumul spre o adaptare completă, atât pentru muncitori, cât și pentru economia locală, mai are încă obstacole de depășit.
