Ce spune psihologia despre oamenii care muncesc și atunci când sunt bolnavi. Pot fi prinși într-un „ciclu al presiunii”

Urmărește A1 pe Discover

„Mai termin doar asta și apoi mă odihnesc” sau „nu pot lipsi astăzi, am prea multe de făcut” sunt doar câteva dintre gândurile care îi pot determina să continue.

În psihologia organizațională, comportamentul de a continua să muncești atunci când ești bolnav este cunoscut sub denumirea de „presenteeism”. Iar în spatele lui nu se află întotdeauna ambiția sau pasiunea pentru meserie.

Conform www.economictimes.com, oamenii pot ajunge să muncească atunci când sunt bolnavi din cauza volumului mare de lucru, a nesiguranței privind locul de muncă, a presiunii resimțite la serviciu, a sentimentului de responsabilitate sau pur și simplu pentru că le este greu să se deconecteze.

De ce unii oameni continuă să lucreze chiar și atunci când sunt bolnavi

Același comportament poate avea explicații complet diferite de la o persoană la alta. Cineva poate continua să lucreze pentru că îi place ceea ce face și consideră că poate rezolva câteva lucruri chiar dacă nu se simte foarte bine. Pentru altcineva, însă, în spate se poate afla teama că va rămâne în urmă, că îi va dezamăgi pe ceilalți sau că va fi privit diferit dacă își ia concediu medical. O amplă meta-analiză realizată de cercetătorii Mariella Miraglia și Gary Johns a analizat 109 eșantioane, însumând 175.965 de persoane.

Conform www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, printre factorii asociați cu munca în timpul bolii se numără cerințele ridicate de la serviciu, stresul, nesiguranța locului de muncă, regulile stricte privind absențele și lipsa sprijinului.

Cercetătorii au identificat însă și factori pozitivi, precum implicarea și atașamentul față de locul de muncă. Cu alte cuvinte, faptul că două persoane răspund la e-mailuri deși sunt bolnave nu înseamnă neapărat că în spatele comportamentului lor se află același motiv.

Capcana lui „mai termin doar asta”

Un alt mecanism interesant apare atunci când angajatul începe să privească o zi liberă nu ca pe o perioadă necesară pentru recuperare, ci ca pe o problemă suplimentară. O zi în care nu lucrează poate însemna sarcini rămase în urmă, zeci de e-mailuri la întoarcere, termene-limită care se apropie și mai multă muncă de recuperat.

Conform www.economictimes.com, această situație poate fi explicată și prin „Conservation of Resources Theory”, teoria dezvoltată de psihologul Stevan Hobfoll.

În esență, oamenii încearcă să își protejeze resursele importante, precum timpul, energia, banii sau statutul. Pierderea lor poate deveni o sursă de stres. Pentru o persoană deja copleșită de sarcini, o zi de concediu medical poate fi percepută astfel ca o nouă pierdere: munca se adună, timpul devine și mai scurt, iar revenirea pare mai dificilă. Apare astfel un paradox.

Omul continuă să muncească pentru a evita acumularea problemelor, dar consumă tocmai energia de care organismul său ar putea avea nevoie pentru recuperare.

De ce apare sentimentul de vinovăție când îți iei liber

Mai există o diferență importantă. Una este să lucrezi pentru că îți place ceea ce faci și alta este să simți că pur și simplu nu ai voie să te oprești.

Conform www.economictimes.com, cercetările privind motivația și dependența de muncă arată că munca poate porni fie dintr-o motivație autonomă, fie dintr-una controlată de presiune, vinovăție sau sentimentul unei obligații permanente de a performa.

Gândul „îmi place ceea ce fac și pot rezolva rapid această problemă” nu este echivalent, din punct de vedere psihologic, cu „dacă nu lucrez astăzi, îi las baltă pe ceilalți”. Din exterior, însă, comportamentul poate arăta exact la fel: persoana bolnavă deschide laptopul și începe să muncească.

Și mediul de lucru poate avea un rol important

Nu întotdeauna problema ține exclusiv de angajat. Cultura companiei poate influența decizia unei persoane de a lucra sau nu atunci când este bolnavă. Un angajat poate avea, teoretic, posibilitatea de a-și lua concediu medical, dar în același timp să creadă că șeful îl va considera mai puțin implicat dacă lipsește. Cercetările arată că volumul de muncă, nesiguranța jobului, sprijinul redus și constrângerile privind absențele sunt asociate cu „presenteeismul”, conform www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.

Fenomenul nu a dispărut nici odată cu răspândirea muncii de acasă. O analiză publicată în 2025, care a trecut în revistă studiile despre angajații care lucrează remote, a identificat factori organizaționali, individuali și legați de mediul de lucru care pot contribui la decizia de a continua să muncești în timpul unei boli, conform www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.

Când devine acest comportament un tipar

Este importantă însă diferența dintre o situație izolată și un comportament repetitiv. Faptul că cineva răspunde unui mesaj urgent într-o zi în care este răcit nu înseamnă automat că este dependent de muncă. Lucrurile se schimbă atunci când persoana simte constant că nu se poate opri, indiferent de starea sa. Dacă de fiecare dată când se îmbolnăvește continuă să lucreze și astfel reușește să evite o problemă imediată la serviciu, comportamentul poate ajunge să fie repetat.

În timp, ideea că „nu pot să-mi iau liber” se poate transforma într-un obicei. Tocmai de aceea, specialiștii avertizează că nu orice persoană care muncește atunci când este bolnavă trebuie etichetată automat drept „workaholic”. Motivele pot fi foarte diferite și pot ține atât de individ, cât și de mediul profesional în care acesta lucrează.

Să îți iei concediu medical nu înseamnă că ești leneș

Faptul că o persoană continuă să muncească în ciuda unei probleme de sănătate nu demonstrează automat că este mai dedicată decât un coleg care alege să se oprească și să se recupereze. De altfel, „presenteeismul” este studiat tocmai pentru că prezența la serviciu nu înseamnă automat și funcționarea la capacitate maximă. Meta-analiza publicată de Miraglia și Johns vorbește atât despre implicațiile fenomenului pentru starea de bine a angajaților, cât și despre productivitatea organizațiilor.

În spatele persoanei care spune cu mândrie că nu și-a luat niciodată concediu medical se pot afla, așadar, lucruri foarte diferite: pasiunea pentru muncă, simțul responsabilității, presiunea financiară, teama de a nu rămâne în urmă, nesiguranța locului de muncă sau dificultatea de a se deconecta.

Citește și: În ce domenii se câștigă cel mai bine în anul 2026. Cum ajungi la un salariu de top