Live acumObservator 06 Weekend
Prime Time 20:00Te cunosc de undeva!

Copii dispăruți în România, fără urmă. Cazuri din 2006 încă nerezolvate

Cazurile fetelor dispărute din Caracal au atras atenția publicului asupra altor cazuri de copii dispăruți în România. Pe site-ul Poliției Române, pe lângă Alexandra și Luiza, mai sunt și alți copii, unii dintre ei dispăruți de mai bine de zece ani.

Copii disparuti Romania

Cazurile fetelor dispărute din Caracal au atras atenția publicului asupra altor cazuri de copii dispăruți în România. Pe site-ul Poliției Române, pe lângă Alexandra și Luiza, mai sunt și alți copii, unii dintre ei dispăruți de mai bine de zece ani.

18 copii dispăruți figurează, în acest moment, pe site-ul Poliției Române, dintre care 6 băieți și 12 fete.

Cel mai vechi caz este cel al unei fetițe, care avea la momentul dispariției, în 2006, vârsta de doar 6 ani.

În 2019, Poliția Română raportează în secțiunea „copii dispăruți” doar cinci cazuri și toate vizează disparițiile unor fete. Două dintre acestea sunt cele ale adolescentelor din Caracal – Alexandra şi Luiza.

În cazul Mihaelei Luiza Melencu, Poliția a precizat că tânăra, în vârstă de 18 ani, elevă în clasa a XII-a la Liceul Tehnic Costin D. Nenițescu din Craiova, ar fi plecat în municipiul Caracal, județul Olt, în vederea rezolvării unor probleme personale și nu a mai revenit până în prezent.

În ceea ce o privește pe Alexandra Măceșeanu, pe site-ul Poliției scrie că : l~a data de 24.07.2019, Măceseanu Alexandra Mihaela în vârstă de 15 ani, a plecat voluntar de la locuința sa și nu a mai revenit. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că minora a plecat în ziua de 24.07.2019, orele 10:00, către mun Caracal, jud.Olt”

Citește și: Familia Alexandrei Măceșanu, dezvăluiri fără precedent: "Avem mesaje de pe Facebook în care ni se spune că Alexandra a fost luată de o rețea de trafic de persoane"

Peste 500 de copii dispăruți în baza de date a Poliției Române

Conform datelor oficiale furnizate de Poliţia Română, în acest moment sunt 512 copii daţi dispăruţi la noi în ţară. Dintre ei, 298 sunt fete, iar 214 băieţi, potrivit observator.tv.

Polițiștii spun că s-a ajuns la acest număr alarmant din cauza procedurilor învechite şi a lipsei de echipamente de localizare din dotare. Ministerul de Interne lucrează la un proiect de lege care să le dea voie agenţilor să acceseze GPS-ul din telefoanenele victimelor şi să intervină în primele ore după alertă.

Acum, legislaţia prevede ca autorităţile să înceapă căutările abia după 48 de ore de la momentul la care apropiaţii anunţă dispariţia.

Cum a dispărut sistemul „Alertă răpire copil!”

Potrivit Libertatea.ro, 300.000 de euro a costat crearea mecanismului „Alertă răpire copil!” din România, care a fost inaugurat în aprilie 2011, dar care nu a funcționat niciodată.

În cazul răpirii sau a dispariţiei unui copil în circumstanţe ce-i pun în pericol viaţa, urma să fie lansată o alertă cu poza şi semnalmentele lui, pentru ca cei care au informaţii să poată anunţa imediat autorităţile.

Alerta trebuia să fie difuzată repetat, la fiecare sfert de oră, pe telefoanele mobile, pe afişajele electronice din gări şi din staţiile de metrou. La televizor, la radio şi în online.

Principalele motive care îi determină pe copii să plece de acasă

Salvați Copiii România arată că, potrivit datelor furnizate de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție, în perioada 30.04.2018 – 20.05.2019, în țara noastră au fost puși în urmărire 5.078 de copii dispăruți, din care 5.072 au fost găsiți până la finalul lunii aprilie anul curent. În peste 95% din cazuri este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariții fiind înregistrate în rândul adolescenților

Principalele motive care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt neglijarea și lipsa de supraveghere din partea adulților responsabili, conflictele repetate din familie, abuzurile asupra copiilor, fizice și/sau emoționale, lăsarea lor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate, blocajele în comunicarea cu părinții, cu precădere în situații dificile, abandonul școlar și influența/presiunea anturajului, consumul de alcool și substanțe halucinogene, situația economică a familiei.

Traficul de persoane în România

Organizaţiile de protecţie a victimelor atrag atenţia că mulţe dintre tinerele dispărute ajung să fie exploatate în reţele de prostituţie, unde cu greu mai pot fi găsite.

Citește și: Traficul de persoane în România, între corupție și complicitate nepedepsită: ”Guvernul nu îndeplinește standarde minime”

Recomandari