Echinocțiu de primăvară 2020 și tot ce trebuie să știi despre însemnătatea acestei zile

Urmărește A1 pe Discover

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară?

Echinocțiul de primăvară coincide cu data de 20 martie 2020, ora 05:50 a României. Cu această ocazie, marcăm egalitatea dintre durata zilei și cea a nopții, urmând ca de pe 21 martie, ziua să predomine, trezind la viață natura.

Cuvântul echinocţiu provine din cuvântul francez „équinoxe”. Acesta derivă, la rândul lui, din latinescul „aequinoctium”, format din:

• aequus – egal
• nox, noctis – noapte

Din punct de vedere astronomic, primăvara începe odată cu acest echinocțiu de primăvară și se întinde pe o durată de 92 de zile.

Conform Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Terrei pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului. Acest lucru se întâmplă datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

La latitudinile României, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii.

Echioncțiul este descris ca fiind momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Totodată, această zi reprezintă și momentul în care planeta noastră este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, Luna îi va face loc Soarelui, durata zilei va fi în creștere, în timp ce cea a nopții în scădere, până la data de 20 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Al doilea echinocțiu al anului este marcat de momentul în care Soarele ecuatorul ceresc trece din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 22 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.

Tradiții, obiceirui și superstiții

Echinocțiul de primăvară înseamnă renașterea naturii și începerea noului an agrar. Copiii bat ritualic pământul cu bețe sau ciomage, în speranța că vor alunga orice urmă lăsată de așa-zisa năprasnică iarnă: “Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Totodată, datina îndeamnă copiii și tinerii din întreaga Românie să se adune în grupuri de trei sau opt persoane, cu scopul de a împodobi o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi să meargă să cutreire străzile, colindând din casă în casă, recitând diverse cântece populare. Colindătorii oferă stăpânilor caselor, câte o floare, vestitoare a primăverii.

În schimbul acestor cântece, copiilor li se oferă în dar fie ouă, bani sau diverse cadouri pe care mai apoi le vor împărți între ei.

Fetelor li se recomandă să integreze aceste flori ca pe niște accesorii pentru păr, deoarece se spune că au puterea de la face părul să cresască și inima să întinerească.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Când are loc echinocțiul de primăvară în următorii ani

• 2021 – 20 martie (ora 11:37)
• 2022 – 20 martie (ora 17:33)
• 2023 – 21 martie (ora 23:24)
• 2024 – 20 martie (ora 5:06)
• 2025 – 20 martie (ora 11:01)

Sursa: astro-urseanu.ro