Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a întreba, în dosarul fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, cum trebuie interpretate normele UE în raport cu decizia Curţii Constituţionale privind completele specializate în judecarea faptelor de corupţie. Judecarea dosarului lui Niţă a fost suspendată până la soluţionarea cererii de la CJUE.
ICCJ a decis, în dosarul în care Constantin Niţă şi DNA au atacat cu apel o decizie a instanţei din iunie 2018, că, în baza art. 267 alin (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, va sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu mai multe întrebări preliminare.
"1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus şi 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)? 3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional", sunt întrebările pe care ICCJ le pune CJUE.
ICCJ a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Decizia a fost luată cu majoritate şi poate fi atacată cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii.
Hotărârea a fost luată cu opinie separată în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Niţă a fost condamnat, în iunie 2018, de magistraţii instanţei supreme, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro şi peste 300.000 de lei ca să intervină la primarul Iaşiului pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oraş. Decizia instanţei este definitivă.
Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut, astfel, decizia pronunţată în primă instanţă de ICCJ, în mai 2017.
După decizia pronunţată în primă instanţă, de condamnare la patru ani de închisoare cu executare, Constantin Niţă spunea că se consideră ”total nedreptăţit” şi va face tot posibilul pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Fostul ministru susţinea că întregul dosar se bazează pe ”declaraţiile mincionoase ale unui individ cu multe dosare penale şi numeroase denunţuri la activ, Tiberiu Urdăreanu - un instrument al procurorilor de câţiva ani buni”.
Constantin Niţă a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în iunie 2016.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
“Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urmă a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. “De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoană de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firma, la preţul de 5.000 euro + TVA/luna, care a şi fost semnat la dată de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firma), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Nţă a fost însă pus în libertate după ce instanţa supremă a dispus suspendarea executării pedepselor, ca urmare a deciziei CCR privind nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători.
Sursa : news.ro
O angajată CFR a vândut nenumărate bilete pe aceleași locuri. Călătorii, nevoiți să stea în toalete din București până l... Aproximativ o mie de militari români şi străini şi nouă nave militare vor participa la un exerciţiu în Dobrogea şi în Ma...
