Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Parchetul Militar Timişoara încep investigaţii şi săpături la Caransebeş, în curtea unei foste clădiri a Securităţii, unde se presupune că sunt îngropaţi opozanţi ai regimului comunist

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Parchetul Militar Timişoara încep marţi investigaţii şi săpături la Caransebeş, în curtea unei foste clădiri a Securităiţii, unde se presupune că sunt îngropaţi opozanţi ai regimului comunist, ucişi în anchete sau împuşcaţi ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti.

”Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc () în colaborare cu Parchetul Militar Timişoara va desfăşura începând din 15 octombrie 2019 a doua campanie de investigaţii arheologice în mun. Caransebeş. Acţiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea unui imobil din oraş, care urmăresc descoperirea unor morminte de opozanţi anticomunişti ce au fost omorâţi în anchetele Securităţii sau au fost executaţi prin împuşcare în urma unor sentinţe judecătoreşti”, anunţă IICCMER.

În urma unei sesizări primite la institut în 2017 din partea unui fost arheolog la muzeul de istorie din Caransebeş, IICCMER a fost informat că în cursul anului 1977 acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor 50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcţiona Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundaţia la unul din cele două blocuri ce s-au construit cu destinaţie de cămine pentru cadrele militare din garnizoană. Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliţia oraşului pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncţii erau înhumaţi fără sicriu şi în poziţii atipice, la unii fiind descoperit şi un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare.

„Avându-se în vedere că în unele clădiri din zobă şi-au avut în trecut sediul anumite instituţii ale statului implicate în represiunea împotriva opozanţilor anticomunişti, şi realizând că osemintele ar putea aparţine unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofiţerul de miliţie i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel muşamalizat. Nu se cunoaşte ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se ştie că forţa de muncă folosită pe şantier era alcătuită din militari în termen”, explică reprezentanţii instititului.

Clădirea care adăposteşte Cercul Militar, situată pe str. Nicolae Bălcescu la nr. 5, a fost construită în anul 1885 cu destinaţie de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei.

”După informaţiile de care dispunem, imobilul a servit timp de câţiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiş, o structură militarizată a Securităţii comuniste, înfiinţată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acţiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomunişti din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat şi sediul Securităţii din Caransebeş, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află şi fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinaţie de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spaţiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton”, precizează instituţia.

Prin sediul Securităţii şi prin penitenciarul din Caransebeş au trecut foarte mulţi partizani anticomunişti şi sprijinitori ai acestora din grupurile de rezistenţă bănăţene, care au fost capturaţi, reţinuţi şi torturaţi aici, unii fiind dispăruţi fără urmă până în ziua de astăzi. În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuţii prin împuşcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentinţe judecătoreşti. Conform unor mărturii, unele execuţii au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuţiile petrecute în acest spaţiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împuşcaţi partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica şi Iancu Baderca pentru apartenenţă la organizaţia colonelului Ion Uţă.

Prima intervenţie arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfăşurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. Săpăturile s-au concentrat pe laturile de nord şi de est ale clădirii, în spaţiile neocupate în prezent de suprafeţe betonate sau de alte amenajări.

IICCMER a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timişoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penală. Cazul prezintă o importanţă deosebită şi are multiple implicaţii, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se ştie că au fost arestate şi aduse pentru anchetă la Caransebeş. Investigaţiile arheologice vor continua probabil şi în perioada următoare, până la epuizarea tuturor suprafeţelor libere din curtea Cercului Militar în care se mai poate interveni astăzi prin săpătură. Nu este însă exclus ca cercetările să fie extinse şi în anumite spaţii din curtea fostului penitenciar, unde, de asemenea, se presupune că au fost îngropaţi opozanţi anticomunişti, ucişi în anumite împrejurări şi prin diferite metode.

Sursa : news.ro