Motivul oficial al acestui demers este conditionarea intrarii in spatiul Schengen. Uniunea Europeana si, mai ales, tarile din spatiul Schengen vor un grad de securitate mai mare in tara noastra si, prin urmare, Ministerul de Interne a venit cu solutia introducerii cartilor de identitate electronice.
Pe de alta parte, felul in care sunt folosite informatiile de pe asemenea carduri nu este controlat de nimeni.
Comisia Europeana nu are nici o competenta cu privire la specificatiile de securitate ale cartilor de identitate emise de statele membre cetatenilor proprii, se arata in Jurnalul National.
Organizatiile neguvernamentale se opun insa acestui proiect, sustinand ca sistemul nu ofera garantii pentru respectarea dreptului la viata privata.
Contractul de licitatie pentru proiect nu a fost inca atribuit, iar ordonanta care reglementeaza prevederile noilor acte electronice este inca in dezbatere publica.
Unii europeni sunt greu de convins sa-si schimbe documentele
Introducerea elementelor biometrice in cartile nationale de identitate a generat scandaluri uriase in unele state din UE. In Marea Britanie s-a ajuns chiar la anularea proiectului, in conditiile in care se ajunsese in faza de implementare propriu-zisa. In ciuda obiectiilor ridicate de avocati, activisti pentru drepturile omului, experti in IT si in securitatea datelor, fostul guvern laburist a introdus in 2006 asa-numitul Act pentru Cartile de Identitate (The Identity Cards Act).
Legea prevedea 50 de tipuri de informatii cu caracter personal pe care Registrul National pentru Evidenta Populatiei (National Identity Register) le poate detine pentru fiecare cetatean in parte. Printre acestea figurau amprentele digitale, scanarea irisului si scanarea chipului. Guvernul de dreapta rezultat in urma alegerilor generale din acest an a anulat legea din 2006 si a dispus ca toate datele deja colectate sa fie distruse, iar documentele de indentitate care fusesera deja emise sa fie anulate.
Si in Franta initiativa s-a lasat cu dezbateri si proteste aprinse. In mai 2005, sase organizatii anuntau lansarea unei campanii impotriva proiectului Ministerului de Interne de introducere obligatorie a cartii de identitate cu elemente biometrice. Printre organizatiile atat de vehemente la adresa proiectului figurau Asociatia Magistratilor, Asociatia Avocatilor si Liga Franceza pentru Drepturile Omului. Proiectul de lege prevedea ca pana in 2007 toti francezii sa aiba carti de identitate care sa contin un chip „incarcat" cu starea civila a persoanei, o fotografie biometrica si amprentele digitale. Aprigii critici ai initiativei si-au pledat cauza spunand ca scopul acesteia este „sa construiasca o baza de date la nivel national cu elementele biometrice de identificare ale tuturor cetatenilor si care ar putea fi oricand accesata fara ca cei in cauza sa stie. Ce vrea Guvernul este ca individul sa devina absolut transparent in folosul autoritatilor publice si al actorilor comerciali", se arata in declaratia celor 6.
Guvernul francez motivase initiativa aducand in discutie acordul la care au ajuns, in acest sens, sefii de stat si de Guvern ai UE la Consiliul European din decembrie 2004. Argument gresit, dupa cum au punctat criticii, pentru ca rezolutia europeana se referea la documente de calatorie, in special la pasapoarte. In schimb, in Olanda, trecerea la cartile de identitate biometrice s-a realizat deja. Din septembrie 2009, documentele de identitate ale olandezilor includ si amprentele digitale.
Romania trece duminica la ora oficiala de iarna: ora 4:00 va deveni ora 3:00... Sindicalistii din Cercetare picheteaza Palatul Parlamentului...
