Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleNoua programă pentru limba şi literatura română are un scop clar: comunicarea în limba maternă, sensibilizarea şi exprimarea culturală. Nu va fi o listă de autori, ci doar sugestii. Profesorul va selecta, în funcţie de specificul clasei, nişte titluri din patrimoniul naţional, cum spune programa, sau pornind de la nişte sugestii.
Nu trebuie să dau o listă pe care copiii s-o înghită pe nemestecate, a explicat, pentru News.ro, Mina Maria Rusu, coordonatorul grupului de lucru pentru elaborarea programei la limba şi literatura română din Ministerul Educaţiei Naţionale.
"Eu, ca dascăl, trebuie să dau posibilitatea copiilor din clasa mea eterogenă să poată să vadă patru-cinci cărţi pe care eu, profesor, le recomand. El va citi sau va frunzări cărţile şi va şti că, din patru cărţi, una i s-a potrivit sau poate două", spune profesorul universitar Mina Maria Rusu, inspector general în cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar.
Coordonatorul grupului de lucru din Ministerul Educaţiei adaugă că noua programă pentru limba română nu oferă doar o listă de cărţi şi autori, pe care elevii să o înghită pe nemestecate.
"Lista este o sugestie, aşa cum a fost concepută este la alegere, nu vreau să îl fac dependent pe profesor de un şablon. El, profesorul, este absolvent de filologie şi are totodată practică pedagogică. El ştie exact ce lectură le-ar plăcea copiilor lui şi pe aceea o va alege prima. Şi a doua va fi tot una de gustul copiilor. Aşa, uşor, uşor, cu lecturi plăcute, copiii vor descoperi plăcerea lecturii şi apoi ar putea citi şi o lectură mai dificilă. Mai mult, suportul după care citesc este diferit, poate fi chiar şi internetul. Nu trebuie să dau o listă pe care s-o înghită nemestecat. De aceea, învăţăm romanul şi nu pornim de la numele unui roman. Limba română este singura disciplină care îmbină rigoarea ştiinţei cu frumuseţea artei. Lectura în sens larg înseamnă literatură ştiinţifică, beletristică, SMS. Datoria mea de dascăl este să îl ajut pe elev să capete pasiune pentru citit şi să scrie corect, chiar dacă scrie un SMS sau lecţia de la geografie", explică Mina Maria Rusu.
"Profesori precum «Domnul Trandafir» avem peste tot"
Profesorul care coordonează elaborarea programei pentru limba şi literatura română mai spune că acum se încearcă aducerea şcolii în realitate.
"Încă un exemplu, discuţia noastră este un narativ, dacă voi merge la Mircea Sântimbreanu, «Recreaţia mare», voi găsi un narativ, dar în literatură, în Dan Puric găsesc un narativ care merge spre explicativ-argumentativ, pe alte probleme de filosofie, dar este narativ. Până acum aţi ştiut că narativul aparţine doar literaturii. Acum încercăm să aducem şcoala în realitate, în normalitate. Când povestim ceva, narăm ceva. Există narativ descriptiv, nu numai literar. De exemplu, prospectul de la medicamente. Vorbim de narativul literar şi non literar. Citiţi un reportaj - este nonliterar. În narativ non literar nu avem personaj, ci participanţi. Textul multimodal stimulează imaginaţia. Ai un mesaj pe care îl construiesc în mai multe tipuri, de exemplu, caricatura cu mesaj cu sau fără cuvânt. Afişe, sloganuri, reclame, am combinaţie imagine şi text, text multimodal", arată Rusu.
Potrivit noii programe, niciun text din manual nu se va cere ca atare la vreun examen, explică oficialul din Ministerul Educaţiei.
"Apoi, manualul este orientativ. Este o variantă de aplicare a programei. Noi hotărâm nişte variante, adică manuale, dar cine scrie? Profesorul. Cine girează? Universitarul. Profesori precum «Domnul Trandafir» avem peste tot, şi în rural şi în urban, de aceea fiecare are libertatea de a ajuta copii să iubescă lectura. S-a decis ca evaluarea manualelor să se facă cu admis sau respins. Admis înseamnă că a respectat programa. Putem avea toate manualele admise. Putem avea o piaţă foarte largă de manuale sau nu, Dar niciodată un text din manual nu se va cere ca atare la vreun examen, cu punct şi virgulă. Pentru narativul literar va fi «Baltagul» de Sadoveanu, acesta nu se va găsi aşa în subiectul de examen", mai spune inspectorul general.
"Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport"
De exemplu, pentru clasa a V-a sunt propuse pentru ascultare ştiri, anunţuri, poveşti, poezii, ca punct de plecare pentru prezentări simple, descrieri, explicaţii, dialoguri.
"Interese şi atitudini faţă de lectură, asta mă interesează la clasa a V-a. Texte orale propuse pentru ascultare: ştiri, anunţuri, cântece pentru copii, poveşti şi poezii (pot fi folosite audiobookuri, înregistrări ale unor emisiuni sau lecturi orale realizate de profesor/actor şi/sau elevi). Tipuri de interacţiune propuse: prezentări simple pe teme date, povestiri, descrieri, explicaţii, conversaţii informale, dialoguri între doi participanţi", explică Mina Maria Rusu.
Programa le sugerează profesorilor de gimnaziu să aleagă texte literare şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment; fără definirea conceptelor).
