Mișcarea pe care toți oamenii de afaceri trebuie să o facă astăzi ca businessul lor să aibă viață lungă și prosperă

Urmărește A1 pe Discover

Suntem în 2016 iar vremurile se schimbă. Mai ales modul în care marile companii fac afaceri și se prezintă în fața clienților.

În urmă cu numai 10 ani, o mână din companiile din topurile Forbesc aveau rapoarte de sustenabilitate. Acum un mare număr de businessuri, mari și mici deopotrivă, au integrat responsabilitatea social-corporativă în rutina zilnică de afaceri. Astăzi, tot mai mulți consumatori așteaptă ca businessurile să-și îmbunătățească practicile, să devină mai transparente și comunicative și să se implice activ în transformarea lumii într-un loc mai bun.

Într-un studiu din 2014 publicat de Nielsen Consumer Euroscience, mai bine de jumătate din consumatorii online de pe întreg mapamondul au spus că ar plăti mai mult pentru produse și servicii oferite de companii care se implică în schimbarea socială și conservarea mediului.

Așadar, ne putem pune întrebarea – este resposabilitatea social-corporativă (CSR) un semn al schimbării cererii consumatorilor sau doar un trend? Nu cu mult timp în urmă, campaniile de CSR urmăreau să compenseze pentru impactul negativ al unei companii. Astăzi, lucrurile stau puțin diferit. CSR este mai degrabă răspusul companiilor la nevoia consumatorilor pentru transparență.

Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development și cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România, a înțeles importanța și impactul CSR, astfel că și-a făcut un scop din restaurarea valorilor patrimoniale, precum și din formarea tinerei generații. Antreprenor cu 24 de ani de experiență pe piața locală, Liviu Tudor s-a implicat activ în proiecte de responsabilitate socială, prin Fundația Tudor pe care o patronează, precum și prin construirea celui mai mare campus privat din România. Studenții rezidenți sunt îndrumați către cursuri de dezvoltare personală, training-uri, propriul târg de joburi al campusului sau sunt ajutați să obțină stagii de practică la companiile din parcul de clădiri de birouri aflat în imediata apropiere a campusului,, așa cum aflăm de aici.

Implicarea în dezvoltarea următoarelor generații de angajați este, poate, una dintre cele mai benefice forme de implicare socială. Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat şi nici nu se duce la şcoală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, conform datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Implicarea în educarea tinerilor și îndrumarea către locuri de muncă și cariere promițătoare este extrem de importantă pentru evoluția României, mai cu seamă într-o țară în care sistemul de pensii este construit pe principiul solidarității între generații, respectiv tinerii cu loc de muncă asigură pensiile pentru cei care care s-au retras din activitate.

Businessurile de astăzi trebuie să acționeze sub formă de catalizatori ai schimbării, dacă vor să se alinieze cu nevoile consumatorilor. Nivelul de educație al populației și puterea de cumpărare a tinerilor și a pensionarilor sunt doi indicatori esențiali ai unei economii sănătoase. Iată două sfaturi de care ar trebui să țină cont businessurile care sunt la început de drum în direcția aceasta:

1. Nu ignorați CSR

Dacă nu ai inclus responsabilitatea socială în business planul pe 2016, află că niciodată nu este prea târziu să începi să faci o schimare. Publicului îi pasă de CSR, așa că ar trebui să-ți pese și ție. În această epocă electronică, consumatorii sunt mult mai avizați și pot să afle în orice moment informații despre o companie și să o împrăștie pe social media.

Din ce în ce mai multe companii se folosesc de răsunetul pe care responsabilitatea socială îl aduce ca instrument de recrutare. Cei care își doresc un job sunt influențați să aleagă compania care și-a construit o reputație bună în comunitate.

Potrivit unui studiu realizat de Deloitte, 70% dintre tinerii generației Millenials aleg ca activitatea unei companii pe partea de implicare socială să le influențeze decizia de a accepta o ofertă de angajare.

Companiile profitabile pot aloca 5 la mie din cifra de afaceri pentru donații. Poți aleg o Fundație sau un proiect social care îți reprezintă valorile sau care are legătură cu activitatea companiei, către care să direcționezi fondurile. Îi poți încuraja și pe angajații din echipă să doneze cei 2% din venituri, sumă care oricum ar fi distribuită către Statul Român. Acești bani, care în mod normal ajung la bugetul de stat, pot fi donați către cauze care te reprezintă, fără niciun efort financiar din partea companiei sau a angajaților. În plus, există multe programe de voluntariat în care îți poți implica echipa, o dată pe an. Nu este nevoie întotdeauna de fonduri, de multe ori e nevoie de oameni. Astfel de acțiuni pot fi un team-building mai valoros decât o excursie la munte și pot fi comunicate ulterior către clienții companiei.

2. Învațați de la „B-corporations“

Ca să ai un impact real, trebuie să îți concentrezi eforturile pentru a ajuta fie o persoană, fie o comunitate, pe rând, astfel încât să poți urmări cu ușurință rezultatele. Vestea bună este că nu trebuie să fii o corporație mare precum Coca Cola sau P&G ca să faci o diferență. Acest tip de implicare poate fi practicat și de companii mici și mijlocii cu la fel de mult succes.

Astfel de companii, mici sau foarte nișate, ar trebui să se concentreze, asemenea corporațiilor B (B de la beneficiu), asupra „principiului celor 3P“: persoane, planetă, profit. Indiferent de motivul pentru care decizi să te implici în transformarea unei comunități, e important ca mesajele pe care le comunici să fie cât mai transparente și autentice. Asta ca să nu pierzi încrederea consumatorilor. Încrederea este cel mai fragil element al unei relații. De îndată ce o pierzi, este de-a dreptul imposibil să o recuperezi.

În concluzie, aceste timpuri care se comportă la fel de imprevizibil ca niște nisipuri mișcătoare au nevoie de un element de stabilitate. În cazul businessurilor de astăzi, elementul este, fără îndoială, implicarea socială.