Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu. Hristos a înviat! Adevărat a înviat! este salutul pe care îl au acum romanii. Astăzi este cea de-a treia zi de Paşte, iar în unele locuri din ţară există obiceiuri specifice acestei zile
În unele locuri din ţară, a doua sau a treia zi de Paşti, în unele localităţi din Tara Oasului exista obiceiul ca finii să meargă în ospeţie la naşi, finii ducând naşilor un colac frumos ornamentat şi un ol cu vin.
Hristos a înviat! Adevărat a înviat! este salutul pe care îl au acum românii. Astăzi este cea de-a treia zi de Paşte, iar în unele locuri din ţară există obiceiuri specifice acestei zile. Tradiţia s-a păstrat cel mai mult la sate, acolo unde tinerii au obiceiuri extrem de frumoase. Tradiţia „stropitului” sau „udatului” fetelor de măritat ori a soţiilor este păstrată cu sfinţenie, de sute de ani, în unele localităţi din ţară.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşte este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau măruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.
Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
După ninsori, frigul pune stăpânire pe toată România! Cum se anunță vremea în următoarele două săptămâni... Tradiţii în a treia zi de Paşte. Ouăle se ciocnesc "dos cu dos" şi se dau de pomană vinul şi pasca...
