Incepand din 15 noiembrie, timp de 40 de zile, pana in Ajun , crestinii ortodocsi tin postul Craciunului. In aceasta perioada, credinciosii nu au voie sa manance carne sau produse lactate, iar in toate zilele de sambata si duminica au dezlegare la peste.
Prima zi de dezlegare la peste este pe 22 noiembrie, de Intrarea Maicii Domnului in Biserica. Ziua de Ajun este cea mai aspra din post. Credinciosii ajuneaza (tin post negru) pana in ceasul al noulea, cand, in unele zone, se obisnuieste sa se serveasca grau fiert cu fructe si miere. In aceasta zi, oamenii pregatesc bucatele pentru Craciun, care sunt duse la biserica pentru a fi sfintite.
In ziua de 15 noiembrie, de Lasata secului, oamenii de la sate pregatesc o masa copioasa, cu carne, vin si tuica. In unele zone, exista obiceiul ca resturile de la masa sa fie aruncate la rasarit, pentru ca pasarile sa nu distruga recoltele, oalele se aseaza cu gura in jos, iar femeile nu au voie sa coasa sau sa toarca lana.
Dupa Lasata secului, oalele si vasele sunt spalate cu cenusa sau lesie, pentru a nu mai avea nicio urma de carne.
La catolici, Postul Craciunului se numele "Jejunum Adventus Domini" si tine doar trei saptamani.
Tradiții și obiceiuri de "lăsata secului"
Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.
In foarte multe localitati din sudul tarii se pastreaza cu sfintenie obiceiul de Batere a halvitei. In cadrul acestei ceremonii participa si copiii si adolescentii. Se obisnuieste ca gazda sa lege o bucata de halvita cu o sfoara si incepe sa o plimbe prin fata tinerilor, organizati in echipe de cate doi, avand mainile legate la spate. Fiecare copil incearca sa prinda bucata de halvita cu gura, un lucru mai greu decat si-ar inchipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta traditie ajung sa se murdareasca din plin pe fata si chiar pe haine. Se spune ca persoana care prinde halvita in gura o primeste drept recompensa.
O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.
In unele sate din Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.
Iar in regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana „dulci” si in timpul Postului Mare.
Sursa: calendarulortodox.ro
Lori, fata cu zâmbet molipsitor. Povestea Loredanei Darescu, tânăra din Colectiv care s-a stins într-un spital din Germa... „Estamos aqui para Colectiv”! Românii din Spania strâng medicamente pentru cei răniți în tragedie!...
