Zeci de mii de români ar putea să nu mai beneficieze de pensia de serviciu anticipată parțială, potrivit unui act normativ ce a fost pus de curând în dezbaterea senatorilor.
Astfel, potrivit acestei măsuri, militarii și polițiștii ar putea să nu mai beneficieze de pensia de serviciu anticipată parțială, iar vârsta minimă de pensionare ar putea să crească.
Proiectul de act normativ a fost pus de curând în debatere la Senat și are nevoie, pentru a se putea aplica, de aprobarea Parlamentului și de publicarea în Monitorul Oficial, conform avocatnet.ro.
În cazul în care măsurile cuprinse de această inițiativă legislativă vor ajunge să se aplice, militarii și polițiștii vor putea beneficia doar de două tipuri de pensie, și anume de pensia pentru limită de vârstă și de pensia anticipată. În prezent, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pot beneficia de trei feluri de pensie de serviciu, respectiv de pensia pentru limită de vârstă, cea anticipată și cea anticipată parțială. Altfel spus, potrivit documentului, categoriile amintite mai sus nu vor mai putea beneficia de pensia anticipată parțială.
Pe lângă eliminarea pensiei anticipate parțiale, documentul mai stipulează și alte măsuri care vizează ieșirea la pensie a militarilor și polițiștilor. Mai exact, vorbim aici despre vârsta minimă la care un militar sau un polițist va putea să iasă la pensie, vârstă stabilită de propunerea legislativă la 50 de ani.
“Reducerea vârstei standard de pensionare (...) nu poate fi mai mare de 10 ani. Indiferent de reducerile aplicate, vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor nu poate fi mai mică de 50 de ani”, se specifică în inițiativă. În momentul de față, polițiștii și militarii pot ieși la pensie începând cu vârsta de 45 de ani, potrivit sursei citate mai sus.
Apoi, proiectul de act normativ prevede și prelungirea perioadei în care militarii și polițiștii pot activa. Astfel, conform documentului, militarii și polițiștii care vor ajunge la vârsta pensionării vor putea fi menținuți în activitate, la cererea acestora, pentru o perioadă între trei și cinci ani, dar cu condiția ca starea lor de sănătate să le permită să-și desfășoare toate atribuțiile pe care le au.
