Parlamentul European ere Romaniei o ancheta serioasa, efectuata de procurori. O idee sustinuta acum de Norica Nicolai, membra a legislativului comunitar. “Dupa parerea mea, fiecare stat trebuie sa-si vada prioritatile si un Procuror General responsabil ar fi trebuit sa spuna: "Ma sesizez, am atatea elemente in media". Ca in Romania este o moda sa te sesizezi din presa”, spune Norica Nicolai.
Sunt tari in care aceste anchete sunt o realitate. In Polonia sau Italia. In cea din urma, cu rezultate spectaculoase.
Milano, 17 februarie 2003. Rapirea clericulului egiptean Abu Omar de o echipa CIA este debutul unei anchete uimitoare. Cazul a fost preluat de procurorul Armando Spataro, un veteran al Parchetului, implicat in trecut in anchetele privind organizatiile teroriste marxiste. Un volum urias de munca, putine fire, dar vointa de a afla adevarul. A luat urmele tuturor telefoanelor aflate la locul si ora rapirii.
“In acest mod, politia gaseste urmele, in intervalul de timp respectiv si in acea zona, a 10.000 de telefoane mobile. Dar, cu un software special, au fost identificate, dupa mai multe luni de investigatii, 17 telefoane care aveau contacte intre ele in mod repetat, exact in intervalul de timp in care a avut loc rapirea”, povesteste procurorul italian.
Magistratul a mers pe acest fir si a descoperit traseele, hotelurile, convorbirile purtate, adevaratele identitati ale rapitorilor. Toti din serviciile secrete americane si italiene, o operatiune bine pusa la punct, protejata la cel mai inalt nivel.
“A reiesit ca, de pe aceste numere, a fost sunat de mai multe ori seful CIA la Milano, ca au sunat la sediul CIA din Statele Unite. Deci, avem si confirmari. Seful CIA la Milano era o persoana binecunoscuta de politia italiana”, mai precizeaza Armando Spataro.
A urmat un proces rasunator. Septembrie 2012, Roma. Curtea Suprema condamna definitiv 22 de agenti CIA, membri ai fortelor aeriene americane si agenti secreti italieni pentru rapirea lui Abu Omar. A fost finalul unei actiuni in care magistratul Armando Spataro a trebuit sa infrunte obstacole incredibile.
“Guvernele italiene, atat cel de centru-stanga, cat si cel de centru-dreapta, au obstructionat munca noastra. Au incercat sa ne opreasca. Au invocat secretul de stat in anumite probe legate de italienii implicati”, mai spune magistratul.
Nu acelasi lucru se intampla in Polonia. Singura tara acuzata ca a gazduit o inchisoare CIA care a deschis o ancheta penala. Organizatiile neguvernamentale critica lentoarea magistratilor. Magistratii au explicatii. In acest moment, mingea este la altii. Un blocaj ce tine chiar de autoritatile americane.
“Aceasta procedura are un caracter prioritar si este desfasurata de procurori specializati, de pe langa Curtea de Apel, care se ocupa de combaterea infractionalitatii organizate. Pot spune ca tipul procedurii a condus si la trimiterea a doua cereri de asistenta judiciara autoritatilor americane si, pana in prezent, am primit raspuns doar la una dintre cereri, iar acesta a fost negative”, mentioneaza Jacek Bilewicz, procurorul de caz din Polonia.
Italia, Polonia, Romania. La Bucuresti, nicio miscare. In toti acesti ani, procurorii romani s-au facut ca nu vad dovezile. O tacere suspecta care se incadreaza in atitudinea de negare imbratisata de autoritatile romane. “Ca Romania sa ramana singura in refuzul de a efectua o ancheta nu are niciun sens. Vedem ca se intampla lucruri in regiune, ca europenii inteleg ca este absolut necesar sa se supuna obligatiilor legale si speram ca Romania se se alature Europei in adevaratul sens si sa inceapa sa se gandeasca la complicitatile unor persoane in operatiunile derulate de CIA”, spune Julia Hall, reprezentanta Amnesty International.
Si motive ar exista. Romania a fost actionata la CEDO de unul dintre suspectii de terorism, sauditul Al Nashiri. El sustine ca a fost transferat din Polonia in septembrie 2003, detinut si torturat in Romania de agentii CIA. Recent, Curtea Europeana a comunicat Guvernului roman cazul, iar avocatii lui au depus la Parchetul General si o plangere penala.
“Plangerea a fost trimisa de la New York, de la cei care au formulat-o, la sfarsitul lunii mai, si din raspunsul care l-am primit noi de la Parchet, pentru ca am solicitat informatii suplimentare, ni s-a spus ca dosarul a fost inregistrat pe data de 11 iunie si se afla acum in faza de acte premergatoare”, precizeaza Diana Hatneanu, directorul organizatiei APADOR-CH.
Condamnari pentru responsabilitati individuale, complicitati ale inaltilor oficiali romani ai momentului. Daca o asemenea ancheta penala intarzie la Bucuresti, este posibil ca acest subiect sa fie abandonat definitiv.
“Multe dintre ele nu au, intr-adevar, pedepse foarte mari cu inchisoarea. Chiar daca exista vointa de a face o ancheta, ea sa se claseze pe anumite aspect”, mai spune Diana Hatneanu.
De ce ar fi importanta asemenea ancheta? “Trebuie sa respectam drepturile si libertatile chiar si celor mai periculosi suspecti, altfel vom avea state autoritare care nu vor respecta drepturile omului si libertatile fundamentale”, sustine Mikolaj Pietrzak, avocatul lui Al Nashiri.
Daca magistratii din Romania vor demara o ancheta profunda, ramane de vazut. Deocamdata, ea nu exista, in ciuda plangerii penale depuse. Magistratii ar avea mijloace mult mai eficiente decat jurnalistii, avocatii sau reprezentantii organizatiilor neguvernamentale. Mijloace de a afla adevarul si detaliile implicarii Romaniei in cel mai controversat program al unui serviciu secret.
