Live acumMireasa Sezonul 2
Prime Time 20:30Chefi la Cutite

Schimbări RADICALE în învăţământul din România! Ce se întâmplă cu examenele şi cum sunt afectaţi elevii

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt cuprinse în iniţiativa legislativă de la care vor începe dezbaterile pentru modificarea Legii educaţiei.

adevarul.ro

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt cuprinse în iniţiativa legislativă de la care vor începe dezbaterile pentru modificarea Legii educaţiei.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani, potrivit mediafax.ro.

Învăţământul liceal vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se va organiza pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

Evaluarea cu calificative în gimnaziu şi trei probe în plus la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de modificare a Legii educaţiei.

La Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar.

Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite

Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a.

Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.
În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susţinute în cursul anului şcolar

Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susţinute: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.

În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Sursa: mediafax.ro

Recomandari