Bacșișul va fi impozitat în România, de la 1 octombrie, potrivit unui proiect publicat, săptămâna trecută, de ministrul Finanțelor. Acesta va fi trecut pe nota de plată pentru anumite servicii, dar va rămâne opțional.
Măsura vine ca urmare a presiunilor din partea organizaţiilor profesionale şi patronale din domeniul HORECA, care au solicitat Finanţelor, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu.
Industria susţine că, pe măsură ce plăţile cu card sunt tot mai răspândite, industria resimte o scădere mai mare a sumelor din bacşiş. În 2015, Guvernul a introdus pentru scurt timp o măsură similare care a fost ulterior eliminată, ca urmare a criticilor publice.
Acum, dacă Guvernul va aproba modificările, bacşişul va fi impozitat de la 1 octombrie.
Mai exact, bacşişul va fi evidenţiat iniţial pe o notă de plată care va fi înmânată clientului. Pe această notă de plată va exista o rubrică destinată alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit. O noutate este că bacşişul va putea fi cuprins între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.
Ulterior, clientul va primi fie un bon fiscal, fie acelaşi bon, pe care bacşişul oferit va fi evidenţiat.
Bacşişul va putea fi oferit şi la plata cu cardul, electronică, nu doar la plata cash, cu numerar.
Bacşişul nu va fi obligatoriu. Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului, susţine Ministerul Finanţelor.
Noile reglementări se aplică în baruri şi restaurante. În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, proiectul prevede că nu e obligatorie trecerea bacşişului pe bon.
Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor distribui integral salariaţilor. Cu toate acestea, ele vor fi impozitate, iar dările vor fi reţinute la sursă, de către angajator, iar angajaţii vor primi doar suma netă.
Companiile vor trebui să stabilească, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului, până la 1 octombrie. Drept urmare, şi Ministerul Finanţelor se aşteaptă să „ciupească” bani din bacşişurile lăsate de români: între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei, ţinând cont că cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, de circa 15 miliarde lei. Bacşişul în alte ţări
Bacșișul în străinătate
În străinătate, în domeniul reglementării bacşişului există obiceiuri diferite. Unele ţări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislaţie. Altele, însă, au prevederi în acest scop, potrivit companiei de consultanţă Deloitte, citată de adevarul.ro.
În Franţa, de exemplu, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajaţi, conform legii.
În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o „taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.
În Elveţia, Columbia, Egipt şi Bolivia, bacşişul se evidenţiază pe nota de plată, dar se obişnuieşte şi un bacşiş extra.
În Argentina, Franţa şi Brazilia, bacşişul este inclus în nota de plată şi nu se aşteaptă nimic în plus.
În ţări ca Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, clientul lasă între 10% şi 20%,
În Statele Unite ale Americii, cele mai noi reglementări, propuse în anul 2017, prevăd ca bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie. Acesta poate însă decide şi să îl păstreze integral. Angajatul are obligatia să îşi declare veniturile din bacşişuri, ce sunt taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu plus bacşiş, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 euro pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din bacşişuri declarate de angajat.
