Tanti Valerica este o refugiată din Basarabia care a reușit să scape și să vină în România! A fost descoperită de o vecină care a fost avertizată să nu intre în casa femeii pentru că nu va putea rezista! Ceea ce se află acolo nu poate fi privit! “Ma izbeste un miros de hoit. Îmi vine să vomit. Pe un pat murdar cineva/ceva, strigă, geme, cere apa. Nu știi dacă e om sau o aratare... E plină de fecale". Medicii nu consideră a fi caz medical, iar asistentul social chemat de medici le sugerează să o lase să moară că are 90 de ani! România, mai trăiești?
Mesajul CUTREMURĂTOR postat de femeia care și-a făcut curaj să intre în focar, Baciu Cecilia, a fost făcut public pe facebook chiar de ea! Este greu de citit și greu de grezut!
"Tanti Valeria este o refugiată din Basarabia, a trecut prin multe, vânată de regimul bolșevic -comunist prin păduri, câmpuri, multă foame,reușește să ajungă în România. Soțul a fost veteran de război. Da, pentru țara asta.
Trec stradă . Poartă închisă. O altă vecină strigă că e încuiată în casă dar și așa ar fi bine să nu întru. Nu înțeleg. “E tare rau”. Tot nu înțeleg. Dacă e bolnavă cu atât mai mult ar trebui să o vizităm. “ ce e acolo nu poate fi privit”. Sunt descumpănită dar cum poartă și ușă sunt încuiate mă întorc. Asta mă face însă cel puțin curioasă.
A două zi de dimineață trec din nou stradă, pe la 9:00, când cineva descuie ușă. Întru. Și ce e acolo “nu poate fi privit. “Ma izbește un miros de hoit .Îmi vine să vomit. Pe un pat murdar cineva/ ceva, strigă , geme, cere apă. Nu știi dacă e om sau o arătare. E plină de fecale. Vreau să ies dar soră mea îmi zice că nu e loc e slăbiciuni ci mai degrabă să gândesc ce e de făcut.
Bătrână (de 88 ani) ne recunoaște, soră mea o atinge și urlă de durere, cere apa.
Cineva în curte scutură presuri, întreb ce face.
Pregătește casă cea mare pt înmormântare. Întreb mai departe a cui. A bătrânei îmi răspunde. Dv avați grijă de ea ? “ Da și nu “raspunde. Ea nu vrea să mai stea dar familia nici nu vrea să audă de babă. Nu a trecut pe acolo de luni de zile( familia), și când i-a sunat ultima oară i-a zis să o lasă să moară. I-au spus să nu-i dea mâncare. Întreb, cine? “Fiul, nepotul” ne răspunde. Dar de ce? “ Pentru că e o femeie rea.” .
Contactam Asistenta Sociala si povestim grozavenia . Cineva de la primaria Cotusca este trimis. Intre timp sora mea gaseste niste manusi si si le pune. Hai, zice, ce faci? Ajuta si cealalta vecina care este cu noi. Cerem niste apa calda si niste comprese. Nu sunt.
Vin si cei de la primarie . Li se face rau si ies afara. Imi vine sa le zic … Ii intrebam cum de au lasat fiinta aceasta in felul acesta. “Nu am stiut”, ne raspund. Primarul sta la doua case distanta, stie tot satu si el nu? ne miram noi. Dar preotul? “Pai a impartasit-o. “ Si? Liniste. Dar medicul ei? Liniste. Dar tovarasii ei? Liniste. Dar voi de la protectia sociala. Eu tip si nici nu stiu de ce ? De revolta , de soc , de groaza?
Se cheama salvarea prin 112, . Toata lumea se inchina, Ajunge si medicul de familie si se ingrozeste. EL stia ca batrana este intr-un azil ne explica. Nimeni nu stie cum sa apuce de batrana. Ea striga intruna de durere. Tot sora mea cea mintoasa zice sa o luam usor cu patura. In sfarsit in ambulanta, macar o sa se sfarseasca durerea caci pentru altceva e prea tarziu.
Fiecare la casa lui dupa ce ne crucim inca mult timp. Dar incep telefoanele. Nepotul care e militian suna pe vecina. “****** mamii voasrtre cei care ati sunat la salvare, daca mai sunati vin peste voi si va arat eu.” Nu ne temem asa tare.
Peste cateva ore insa auzim ambulanta. Batrana este adusa acasa. Soferul singur, se cazneste sa o coboare. Ne stangem din nou. Nu mai intelegem.
“Nu necesita ingrijiri medicale “ne explica bietul sofer, singur pe ambulanta. Ati innebunit? inrebam noi doar o vedeti. Vrea sa o lase si-l intrebam cui. La ea nu e nimeni. Casa e pustie, batrana e singura. “La mine scrie ca o astepta familia ,care a refuzat si internarea “ se apara bietul om. Familia nu a trecut de mai bine de jumatate de an. “Oricum nici o sectie nu a vrut sa o primeasca asa ca o las.” In strada?
Apare femeia de dimineata, cea care se presupune ca are grija de ea. O duce in casa cu soferul. Sunam din nou la 112. Vine o noua ambulanta . Iritati ne cearta si ne informeaza hotarat ca batrana nu are nevoie de ingriji. Sunt sunati si asistentii sociali.
Apar nervoase doua cocoane.Duamna Marixana. este cea mai deranjata. “Voi de fapt ce vreti de ne deranjati?” Noua nu ne cred urechilor. Noi nimic. Nu noi v-am chemat ci cei de pe ambulanta. “Lasati-o sa moara, are aproape 90 de ani,” ne cearta cocoana. Ni se urca sangele la cap. Intrebam daca stie in ce hal e batrana si daca asa se moare daca esti destul de batran, abandonat si daca nimanui nu-i pasa. “Dar e foarte bine” continua ea. Cineva ii arata pozele facute de dimineata. “Mie mi se pare ca e injrijita foarte bine” replica cocoana. Unul dintre noi intreba ,daca ar fi mama ei. “Mama mea e bine ingrijita”. Si batrana? insistam noi.” Si ce vreti sa o iau eu acasa? “nu se lasa cocoana. Dar stii ca esti platita pe un salariu baban din banii nenorocitei acesteia? Intoarce spatele si pleaca.
Tanti Valeria este incuiata iarasi .Esta ora 19 si va si descuiata maine dimineata si nu prea , pe la ora 9. Peste zi nimeni . Striga de durere si cere apa dar…
Aflam ca nepotul militian e nepotul primarului. Satul vorbeste dar nu este verificat, ca rudele sunt platite de primarie ca insotitori. De fapt toata lumea era informata chiar si cocoana Ma ..re despre situatia lui tanti Valeria de multa vreme.
Batrana are pensie frumusica , ajutor de refugiat si de urmas ca veteran de razboi al sotului.
In mod firesc trebuia sa fie intr-un centru medicalizat si sa moara demn. Autoritatile ar fi trebuit sa o protejeze de rautatea propriei familii, iar coana cea iritata este asistentul social al primariei.
Doar n-o fi vreun ritual crestin sa ajungi in halul acesta ? Putrezind carnea pe tine de la escare, abandonat, fara dreptul la ingrijiri medicale, batjocorit de asistenta sociala, in chinuri de luni de zile, fara apa si mancare. Asa ceva mai vezi in filmele de groaza.
In Gazeta de Botosani apare un articol. Sauron incepe sa sune. Ostile din MORDOR incep sa se miste. Articolul TREBUIE “blurat.”
Sunt cu adevarat obosita, dat fetita mea ma intreaba cu ochii umezi: Chiar nu o sa faca nimeni , nimic?
Ii sunt datoare copilului meu asa ca o sa trimit aceasta scrisoare tuturor institutiilor impreuna cu pozele facuta in prezenta tuturor autoritatilor mentionate mai sus, vineri dimineata.
Oare mai suntem o natie de oameni ?...sau... aproape o adunatura de orci?"
