Pe 30 octombrie 2016 se împlineşte un an de la cea mai mare tragedie produsă în România după 1989. 64 de oameni au murit în urma unui incendiu produs în clubul Colectiv din Bucureşti, după ce, în timpul unui concert susţinut de trupa Goodbye to Gravity, scânteile de la artificii au ajuns pe stâlpul din apropierea scenei, tapetat cu burete fonoabsorbant combustibil, iar focul s-a extins la tavan care a ars complet în numai câteva zeci de secunde.
Ancheta iniţiată de poliţiştii de la Serviciul Omoruri al Poliţiei Capitalei în acest caz, care a produs un cutremur în viaţa politică şi socială din România, a durat în jur de patru luni, fiind anunţată finalizarea acesteia în februarie 2016.
În cadrul anchetei au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul răniţi sau rude ale acestora.
Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii. Şapte mii dintre ele sunt făcute de criminalişti, iar 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului.
Dosarul mai conţine şi în jur de 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.
Cercetările în cazul Colectiv se fac în cadrul a trei dosare.
PRIMUL DOSAR: Şase persoane, printre care patronii clubului Colectiv, sunt acuzaţi de ucidere din culpă
Primul dosar deschis, instrumentat de PICCJ în baza rezultatelor investigaţiei realizate de Serviciul Omoruri al Poliţiei Capitalei, a fost cel de ucidere din culpă în care sunt urmăriţi patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, George Mincu şi Paul Gancea, administratorii firmei care a furnizat artificiile pentru concert, fraţii Daniela şi Cristian Niţă, şi unul dintre pirotehniştii care le-au montat, Viorel Zaharia.
Cei şase au fost trimişi în judecată pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Potrivit unui raport de expertiză judiciară din acest dosar, firmele care au făcut lucrările de amenajare în clubul Colectiv au încălcat legislaţia în construcţii şi au folosit materiale cu un grad crescut de risc.
Raportul specialiştilor arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.
CITEŞTE MAI MULTE PE OBSERVATOR.TV.
Tu, cel care stai îngrămădit în fiecare dimineaţă la metrou, iată ce trebuie să faci în situaţii dificile! Metrorex dă s... Spune "ADIO!" statului la coadă! Taxele de paşapoarte, înmatriculări şi permise pot fi achitate online...
